În MCS2 se stă cel puțin doi ani și în cazul Bulgariei aranjamentul de “consiliu monetar” (currency board) poate fi menținut pe perioada acestui stagiu până la aderare efectivă. Bulgaria a făcut cererea de intrare în MCS2 în 2018, iar Croația în 2019.
De ce Bulgaria și Croația au făcut (au putut să facă) acest pas și de ce nu România? Răspunsul poate avea o formulare scurtă și una mai elaborată.
Răspunsul scurt este oferit de indicatori cheie: balanțe externe și bugete publice pe un șir relevant de ani. Astfel, din 2013 Bulgaria a avut surplusuri de cont curent mărimea fiind de 4% din PIB în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). Croația a mers pe aceeași linie începând cu 2014 având surplus de cca 3% în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). Privind bugetul public, acesta a fost în Bulgaria cu surplus de cca 2% din PIB în 2019, în timp ce în Croația a fost în echilibru anul trecut.
În 2019, deficitul bugetului public în România a fost de 4,3% din PIB (standarde ESA), iar deficitul de cont curent de cca 4,6% din PIB (drept însă că mult sub deficitele de două cifre din 2007-2008, când economiile din Est fuseseră prinse în vria creditării cu întrări mari de capital extern). Deficitul primar și deficitul structural al bugetului public în România au fost între cele mai adânci din UE în 2019. În plus, există presiuni mari de cheltuieli permanente pe buget. Cu asemanea date orice discuție de intrare în ERMII pentru România era un demers lipsit de credibilitate. De remarcat că toate economiile nou intrate în UE începând cu 2004 și care nu fac parte din zona euro au cifre mai bune decât România la indicatorii menționați. România stă bine la datoria publică (cca 35% în 2019, față de 20% în Bulgaria și peste 75% din PIB în Croația).
Să încercăm acum un răspuns mai bogat la întrebarea pusă mai sus. În acest sens este de menționat Raportul de fundamentare a unui plan de acțiune pentru aderarea la zona euro, care a fost elaborat de o comisie națională în 2018 și care este document public. Din Comisia Națională au făcut parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice din Parlament, ai Administrației Prezidențiale, înalți oficiali guvernamentali și ai BNR, ai Academiei Române, reprezentanți ai sindicatelor și cercurilor de afaceri, ai societății civile. În Raport și în planul de acțiune (PĂ) se subliniază, între altele:
- aderarea la zona euro aduce beneficii economice și are semnificație geopolitică, dar reclamă pregătire; la zona euro nu se poate adera în orice condiții;
- aderarea la zona euro cere finanțe publice solide, deficite mult diminuate, un grad adecvat de robustețe a economiei;
- economia are nevoie de competitivitate, de deficite externe reduse, de un nivel al cursului de schimb la intrarea în MCS2 care să permită economiei să reziste presiunilor concurențiale din zona euro, mai ales dată fiind lipsa instrumentelor de partajare a riscurilor;
- intrarea în ERM2 este un obiectiv nu mai puțîn exigent decât aderarea la zona euro și cere finanțe publice sănătoase, o consolidare bugetară durabilă (respectarea MTO, adică deficit sub sau egal cu -1% din PIB), care să sprijine convergență reală în mod sustenabil
- este necesară o creștere a veniturilor fiscale/bugetare care să ajute consolidarea bugetară și asigurarea de bunuri publice de baza;
- intrarea în MCS2 cere convergență juridică/legislativă și un statut corespunzător al Băncii Centrale.
Raportul de fundamentare și planul de acțiune care îl însoțește fac recomandări privind nevoia de a reduce deficitele pentru a avea șanse de intrare în MCS2 și de aderare. Planul ar fi trebuit să înceapă să fie pus în aplicare din 2019. Din păcate, cele două documente au rămas mai mult un exercițiu de diplomație publică; câștig de cauza au avut în schimb inițiative cu implicății nefaste asupra bugetului public și altor criterii de convergență cu zona euro.
În Bulgaria și Croația, un consens politic a fost acompaniat de programe concrete, un dialog permanent cu BCE și CE privind pașii de urmat. Mai ales că era tot mai clar că intrarea în MCS2 va presupune și intrarea în Uniunea Bancară. Dar ce contează, în ultima instanța, este că au existat credentiale economice pentru a se admite solicitarea celor două țări de intrare în MCS2. Ai spune că pentru Bulgaria echilibrul bugetului public este facilitat de consiliul monetar (ce nu permite emisiune monetară decât contra active externe) și că mijloace macroprudentiale (introduse după 2012 în UE) ajută la limitarea deficitelor externe. Dar ce ia ochiul este că balanță externă a fost tot mai puternică în ultimii ani – prin încasări mari din turism (că export intern) și ameliorarea balanței comerciale, absorbție de fonduri europene.
Și Croația încasează mult din turism și vedem ce înseamnă un sector economic foarte bine pus la punct. Croații leagă aderarea la zona euro și de gradul de euroizare a economiei foarte înalt. În contrast, în România, dezechilibrele comerciale (traded goods) au fost tot mai pronunțate trecând de 6-7% din PIB în ultimii ani; aceste dezechilibre au reflectat politici macroeconomice prociclice (ce au stimulat cererea internă) și declinul competitiv al unor sectoare (ex: industria agrolimentara, cea a confecțiilor, etc). De notat că în 2019 deficitul bugetar a fost aproape similar cu cel de cont curent.
Dinamică construcțiilor bugetare în cele două țări a ajutat intrarea în MCS2. Veniturile lor bugetare și fiscale sunt considerabil mai mari decât în România; veniturile fiscale în Bulgaria au fost de cca 30% din PIB și în Croația de cca 37% din PIB în 2019 –nivelul din România fiind în jur de 27% din PIB, printre cele mai scăzute în UE. La noi nu numai că veniturile fiscale sunt foarte joase, dar s-a și procedat la o suită de scăderi de impozite și taxe când se profilau creșteri de salarii pentru a atenua emigrația; s-a ignorat impactul asupra echilibrului bugetar. Înțelept ar fi fost să se procedeze la măsuri de creștere a veniturilor fiscale/bugetare.
O tema de meditație este că, după 2010 Bulgaria și Croația au devenit exportatori neți de capital, într-un fel repetând experiență unor economii asiatice după criză din 1997-1998. Cât de firească este o asemenea ipostază este de discutat. Deoarece, exportul de capital poate avea suflu dacă are la baza dezvoltarea continuă de avantaje competitive, câștiguri de productivitate considerabile. Dar pentru țintă de acum, de intrare în ERM2, această situație pare să fi ajutat. Trebuie spus însă că plecarea de resurse din cele două economii era inevitabilă în condițiile în care există investiții străine importante, care înseamnă repatriere de profituri; este aici o diferența față de economiile asiatice care au încercat să stimuleze exporturile, să construiască avantaje competitive și să acumuleze rezerve valutare prin menținerea unor cursuri de schimb subevaluate în mod deliberat, ceea ce este greu de practicat în condițiile Pieței Unice din UE.
Bulgaria și Croația au intrat în MCS2 și este de văzut cât timp vor funcționa în acest regim. Cele două țări au de întreprins în continuare pași care privesc legislația contra-spălării de bani (apropos de scandaluri în diverse țări din UE), convergență juridică, guvernanță întreprinderilor de stat, mediul de afaceri, etc.
Cehia, mâine dacă ar vrea, ar putea să adere la zona euro (deși trebuie să stea formal cel puțin doi ani în MCS2), dar nu a luat o decizie în acest sens. Ungaria și Polonia au cifre macro de ansamblu și grad de competitivitate mai bune că ale României, dar stau în expectativă din varii motive.
Dialogul României cu BCE și CE în privința MCS2 putea să aibă loc dacă un program de corecție macroeconomică ar fi fost în derulare. Dar politici macro prociclice și deficite externe tot mai mari în anii recenți (în pofida unor venituri crescute din servicii și remiteri considerabile din străînătate) au singularizat poziția României în regiune în sens negativ și au redus șansele unui dialog fructuos cu BCE și CE. Nu au ajutat nici propuneri legislative care ne îndepărtau de cadrul normativ din zona euro.
România a reiterat dorința de aderare la zona euro prin programul de convergență adoptat de Guvern în 2020, ceea ce înseamnă intrarea în prealabil în MCS2. Dar atât timp cât nu vom pune ordine în finanțele publice, nu vom găși mjloace să avem deficite externe mai mici, un dialog concret cu BCE și CE este dificil. Avem și povara șocul pandemiei și nu știm care vor fi urmările concrete, într-o economie ce va fi slăbită mai mult timp chiar dacă va avea loc o revenire pe creștere. Trebuie subliniat că veniturile bugetare trebuie să crească și pentru că șocuri vor mai fi (vezi și efecte ale schimbării de climă), ceea ce obligă la crearea de spațiu fiscal, care acum este neglijabil.
România nu mai respectă niciun criteriu de convergență nominală (cum au subliniat analize ale CE și BCE în iunie a.c.), este singurul stat din UE supus procedurii de deficit excesiv (EDP), presiuni pe bugetul public sunt în continuare foarte mari. Și sunt măsuri în alte domenii (de convergență juridică, funcționare a sectorului public, etc) de realizat.
Raportul de fundamentare și PĂ arătau că intrarea în MCS2 și țintă de aderare la zona euro pot încuraja reforme structurale, pot conduce la reducerea dezechilibrelor. Lucrurile nu au mers însă cum trebuie. Documente ale BNR și ale Consiliului Fiscal au subliniat că deficite mari împiedică mersul către MCS2, că este nevoie de o schimbare de abordare. În fapt, reducerea deficitelor ar trebui să aibă loc fiindcă așa dictează bunul simt economic! Desigur nu este vorba de reducerea deficitului bugetar în acest an având în vedere impactul pandemiei.
Dacă vrem să facem pasul de intrare în MCS2 este obligatoriu să avem o corecție macroeconomică durabilă odată impactul pandemiei surmontat. Această corecție implică, între altele, creștere de venituri bugetare (o baza de impozitare mai largă prin transparență, declararea tuturor veniturilor și averilor, eliminarea de exceptări, combaterea fermă a evaziunii fiscale), raționalizare de cheltuieli. Cu absorbție intensă de resurse europene putem sprijini reforme structurale și corecția macroeconomică necesară. Trebuie să limităm deficitele externe, să avem în vedere competitivitatea economiei, mai ales a sectoarelor de tradables.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În intervalul 24-25 aprilie, va avea loc la Palatul Parlamentului a treia ediție a Conferinței Internaționale Outlook on Resilience, cu tema Dawn of Artificial Intelligence, organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență.
Cu accent pe marină, planul „reprezintă un impuls istoric al cheltuielilor pentru apărare și implică o întărire semnificativă a tuturor categoriilor forțelor armate”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Støre.
Nave americane traversează Atlanticul având la bord tehnică militară pentru exercițiul DEFENDER 24.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
România se identifică deplin cu valorile democratice ale NATO şi acţionează cu responsabilitate şi hotărâre la nivel aliat, ca un veritabil pilon de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic, afirmă preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis duminică, în contextul marcării Zilei NATO în România şi al aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice.
Aliatul populist al guvernului din Slovacia, Peter Pellegrini, pare să aibă asigurată victoria la alegerile prezidenţiale care au avut loc sâmbătă, după numărarea a 96% din buletinele de vot.
Ministrul apărării din India, Rajnath Singh, a dat asigurări, într-un interviu acordat portalului de ştiri CNN News18, că guvernul indian este dispus să intre pe teritoriul Pakistanului pentru a-i învinge pe teroriştii care evadează peste graniţă după ce au încercat să desfăşoare activităţi teroriste în India, transmite Agerpres, care citează EFE.
Bașcana pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul, a avertizat vineri Chișinăul că regiunea își va declara independența în cazul în care Republica Moldova va alege să se unească cu România, relatează Agerpres, care citează EFE.
Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski, vorbind după întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO, a transmis un mesaj tăios pentru Rusia.
Azi noapte, forțele ucrainene au efectuat un atac major asupra unor baze militare aflate pe teritoriul Federației Ruse, iar rezultatele depășesc cu mult primele estimări.
Ministerul Apărării Naționale anunță că drona maritimă identificată în apele teritoriale românești pe 3 aprilie a fost transportată în siguranță la poligonul Capul Midia.
Kurt Campbell, Secretar de stat adjunct al Statelor Unite ale Americii, a făcut o analiză succintă a evoluțiilor rapide de pe frontul din Ucraina, iar constatările acestuia nu sunt de natură să ne liniștească.Evaluare îngrijorătoare de la Departamentul de Stat al SUA: Rusia și-a refăcut aproape complet armata și acum e o amenințare nu doar pentru Ucraina
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Rusia şi NATO se află acum într-o "confruntare directă", a afirmat joi Kremlinul, în timp ce Alianţa a marcat împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare, conform Agerpres, care citează Reuters.
Coreea de Nord a anunțat că a testat o nouă rachetă hipersonică cu rază intermediară de acțiune (IRBM) cu combustibil solid, în timp ce continuă să-și extindă programul de înarmare.
Marocul a intrat în clubul producătorilor de drone în cadrul recentului acord încheiat cu Israelul. Câteva luni mai târziu, a devenit primul producător de drone kamikaze avansate din Africa și Orientul Mijlociu, după Israel.
Nu este în interesul Statelor Unite sau al aliaților să avem un conflict militar cu Rusia, confirmă șeful diplomației americane Antony Blinken.
''Nicio țară membră din Europa Centrală și de Est nu a delegat un secretar general la NATO în întreaga sa istorie, prin urmare ar fi timpul, având în vedere în special faptul că principala provocare de securitate vine din această direcție'', a declarat miercuri, la Bruxelles, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, citat de Agerpres și MTI.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 03.04.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune au patrulat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
Belarus se pregătește de război, a declarat președintele belarus Alexandr Lukașenko în timpul unei vizite în orașul Grodno, care se află în apropierea granițelor cu Polonia și Lituania. Belarus oferă sprijin Rusiei în invazia sa din Ucraina.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ privind Legea apărării naţionale a României care prevede posibilitatea militarizării, în anumite condiţii, a forţelor de protecţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Poate cel mai sensibil subiect de pe agenda relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina este cel al persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. Problematica minorităților vine la pachet cu statutul limbii române din Ucraina. Timp de peste trei decenii, și propaganda rusă a contribuit la torpilarea relațiilor româno-ucrainene.
Ca să fie limpede, este știut faptul că autoritățile ucrainene nu sunt cel mai comod interlocutor când vine vorba, în special, de subiectul minorităților. Totuși, trebuie să distingem foarte clar și rolul major al ”școlii de gândire” sovietice, care a (de)format generații la rând de ucraineni în direcția unei atitudini mai puțin flexibile față de România și comunitatea românească din Ucraina.
NATO are în vedere un sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 100 miliarde de euro pentru următorii cinci ani, au declarat marţi mai mulţi diplomaţi, relatează Agerpres.
Dezvoltatorii ucraineni au construit un nou tip de robot kamikaze la sol Ratel S.
Furnizorul de gaze din Moldova Energocom a anunţat luni că va furniza, de probă, clienţilor săi gaz natural lichefiat (GNL) originar din SUA , transmite Reuters.
România se află, practic, la o generație distanță de momentul aderării - 20 de ani în care ne-am croit un profil de stat pivot în regiune.
La fel ca în cazul Poloniei, Bucureștiul este unul dintre capetele de pod ale Alianței Nord Atlantice în Flancul său Estic, iar punctele forte ale țării noastre rămân aceleași de peste două decenii: stabilitate, predictibilitate și securitate, într-o regiune cuprinsă de foc.
Ca parte a inițiativei cehe, Germania va oferi 576 de milioane de euro pentru achiziția a 180.000 de piese de muniție de artilerie pentru Ucraina.
Ucrainenii lovesc ”la sursă”, direct la fabricile ruse în care sunt pregătite pentru a fi trimise pe front dronele kamikaze Shahed.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
Azi, 2 aprilie 2024, se împlinesc exact 20 de ani de când steagul României a fost ridicat oficial la Sediul NATO - cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punc de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Prim-miniștrii și președinții țărilor Uniunii Europene au convenit, la primele ore ale zilei de joi, să accepte noi sancțiuni împotriva Iranului, după atacul masiv din weekend, efectuat asupra Israelului.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
New Strategy Center (NSC) a prezentat în această săptămână în SUA, la Washington, studiul „The Battle for the Black Sea is not over”, realizat împreună cu Hudson Institute.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Potrivit unor surse rusești, Forțele Armate ale Ucrainei au început să folosească baloane meteorologice pentru executarea unor atacuri în adâncimea teritoriului Federației Ruse. În ultimele două zile, mai multe astfel de obiecte zburătoare au fost interceptate în diverse regiuni rusești.
O uzină aflată în regiunea rusă Tatarstan, care construiește bombardiere pentru Forțele Aeriene Ruse, a fost atacată de drone ucrainene în dimineața zilei de 17 aprilie, a confirmat Direcția Principală de Informații (HUR/GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării .
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
Potrivit presei din Azerbaidjan, Rusia a început să-și retragă contingentul de menținere a păcii de pe teritoriul Nagorno-Karabah. Primele coloane de vehicule blindate rusești au părăsit deja regiunea.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Niciodată nu a fost atât de complicat”. Neglijența Occidentului este catastrofală și amenință cu înfrângerea armatei ucrainene - avertizează generalul Waldemar Skrzypczak.
Consilierul pe probleme de securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat astăzi că Departamentul Apărării, împreună cu Comandamentul Central al SUA, continuă să sporească gradul de pregătire și de integrare a sistemelor de apărare aeriană și de avertizare timpurie în Orientul Mijlociu, pentru a reduce eficiența utilizării rachetelor și dronelor iraniene în cazul efectuării unor noi atacuri.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
Răspunsul la o posibilă acţiune israeliană împotriva Iranului va fi „mai rapid şi mai puternic”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Republicii Islamice, Ali Bagheri Kani.
Marți, 16 aprilie, la Moscova a izbucnit un incendiu la uzina militară Avangard, care produce rachete pentru complexele S-300 și S-400. Incidentul vine la câteva zeci de ore după ce o stație radar rusească în valoare de 100 de milioane de dolari a fost lovită de șapte drone aeriene kamikaze.
Revenirea are loc și la doar două zile după atacul iranian eșuat asupra Israelului.
