Evenimentele dramatice din Franța m-au făcut să îmi reamintesc această teorie.
S-a vorbit adesea despre tandemul franco-german ca despre motorul UE. Cu timpul (în special în ultimii două zeci de ani) partea franceză a motorului a fost reparată sau întreținută cu piese germane. Așa se face că ingineria socială germană a ajuns să domine Franța și, prin ea și cu ea, întreaga UE. (Conflictul între Europa germană și membrii est-europeni ai UE se explică și prin aceea că, pe de o parte, aceștia au rămas fideli vechilor lor tradiții egalitare, iar pe de altă parte, că sub influență anglo-americană, după destrămarea blocului sovietic, au aderat, în principiu, la un sistem de organizare liberal și inegalitar.)
În consecință, societatea franceză, caracterizată de o organizare de tip liberal și egalitar, s-a văzut obligată să adopte (odată cu ansamblul instituțiilor europene) modelul german, autoritar și inegalitar. În țara „libertății”, autoritatea puterii centrale a ajuns să apese tot mai greu cetățeanul, impunându-i nu doar să accepte austeritatea, dar și să exalte corectitudinea politică necesară pentru a spune că îi place tot ceea ce altminteri detestă. În țara „egalității”, polarizarea averilor și subțierea clasei mijlocii au ajuns să exaspereze cetățeanul nu numai sub aspect existențial, ci și sub aspect psiho-politic. În țara „fraternității”, migrația, încurajată de puterea politică cu scopul de a-l readuce la obediență pe cetățeanul autohton, prin dumping social și mită electorală, tinde să distrugă coeziunea culturală și solidaritatea națională.
Această modificare forțată de paradigmă a speriat și, în consecință, a nevrozat o mare parte a societății franceze. Identitatea unui popor nu se poate schimba printr-un simplu discurs ori printr-un decret.
UE nu a învățat nimic, se pare, din experiența Imperiului Austro-Ungar care, cu mult mai mult decât ea, reușise să aibă o piață internă unică, un pașaport unic, un buget unic, o monedă unică, o politică externă și de securitate unică, o armată unică, dar s-a prăbușit întrucât nu a știut să asigure conviețuirea unei civilizații unice cu o indentitate culturală plurală. Președintele Macron a importat această eroare în politica națională franceză și a dus-o la paroxism. De aici și paroxismul revoltei.
Emmanuel Macron a obținut victoria în alegeri întrucât a fost perceput ca unul care va schimba ordinea politică anchilozată a statului birocratic anațional și schizofrenia bicefalismului semi-prezidențial post-gaullist. Când colo el a încercat să schimbe identitatea națională a statului; sau mai exact să lase statul fără nicio identitate. Asta explică prăbușirea sa (deocamdată numai în sondaje) și a neo-bonapartismului său (deocamdată numai în stradă).
Întrucât proiectul prezidențial francez avea nevoie de un vehicul, iar partidele tradiționale nu puteau transporta așa ceva, s-a trecut la organizarea unei formațiuni de laborator. Veleitari grăbiți, frustrați ai propriei nevolnicii, oportuniști ai tuturor anotimpurilor, aventurieri ai globalizării, șovinisti ai bunăstării, expirați ai stângii caviar, dogmatici ai neoliberalismului, fundamentaliști neoconservatori etc s-au adunat pentru a pune „Franța în marș”. În marș către ce? Către o utopie post-națională. O utopie care, ca oricare alta, era lipsită de bază și se putea impune numai prin forță. O formă fără fond, un acoperiș fără stâlpi de rezistență, un copac fără rădăcini. Era limpede că un asemenea edificiu se va prăbuși la prima furtună.
Pe acest fundal, războiul hibrid s-a putut desfășura în voie. Unii zic că rușii au intervenit spre a da o lovitură mortală Europei politice care creștea la ușa lor luându-le aerul și lumina. Prăbușirea celei de a V-a republici franceze, servește însă mai degrabă SUA și politicii Președintelui Trump, ostilă federalizării Europei și liberalizării migrației. Dacă în secolul al XVIII-lea, Anglia a dat o mână de ajutor discretă la alungarea Bourbonilor, este rândul Americii să pună umărul la doborârea Macronilor. Că o fi una, că o fi alta, sau poate chiar amândouă (căci o eventuală antantă ruso-americană pentru o ordine globală, cere ca, în prealabil, să se pună ordine în curtea europeană din spatele casei comune) fără fitil străin combustibilul isteriei franceze nu ar fi luat foc.
Operațiunea s-a montat cu instrumentele rețelelor sociale de comunicare, deja testate în țări periferice precum România. Fără internet revolta nu ar fi fost atât de amplă, manipularea atât de eficientă, contaminarea atât de rapidă și violența atât de pronunțată și de productivă. Internetul își dovește astfel capacitatea de a fi o armă de distrugere în masă, a cărei „neproliferare” va face mai mult ca sigur în curând obiectul dreptului internațional calibrat de o nouă Sfântă Alianță a puterilor conservatoare.
Ceea ce se întâmplă în Franța nu este o revoluție, căci nu există nici un proiect pentru o schimbare de sistem. Aceasta este o răscoală. O explozie de furie a marginalizaților și perdanților globalizării. Regimul îi va supraviețui, căci orice regim este răsturnat numai de propriile sale elite, iar nu de victimele sale.
El va ieși însă castrat. Emmanuel Macron s-a vrut a fi un lider-erou tipic pentru statul-spectacol de tradiție franceză. Cu panașul jumulit, „eroul” nu va mai putea face de acum niciun pas fără să stârnească râsul. Or, eroii trebuie să stârnească respect și admirație, iar nu râsete. Râsul este numai pentru liderii „microni”.
Chiar dacă nu își va pierde funcția, Președintele Macron își va pierde grandoarea. Și fără grandoare nu poți conduce Franța și nu poți face din ea protagonist european.
Prin căderea Franței, UE suferă, deci, în aceste zile o mare lovitură. La fel cu proiectul francez de moșire a unui alt partid european zis liberal, la care tocmai se remorcase „tehnocratul” Dacian Soros; pardon, Cioloș. Este un moment potrivit pentru revenirea în UE a perfidului Albion, cu euroscepticismul său subversiv.
Pe Bulevardul Champs Elysées, lângă Petit Palais, se găsește o statuie a Generalului De Gaulles, pe soclul căreia sunt înscrise următoarele cuvinte care potrivit unora îi aparțin acestuia, iar potrivit altora lui Voltaire: „Există un pact de douăzeci de ori secular între măreția Franței și libertatea lumii”. Dacă este așa, putem spune că măreția Franței, odată prăbușită sub lucrarea eșecului macronian, va face libertatea Europei, dacă nu chiar a întregii lumi, și în orice caz cea a UE, teribil de precară. Cu atât mai mult cu cât Germania, marcată la rându-i de o imensă criză de lideri și de credibilitate, intră în războiul pentru succesiunea Angelei Merkel.
Toate acestea sunt vești proaste pentru România, al cărei sistem de securitate, bazat pe apartenența la UE și aderarea la NATO, scârțâie din toate încheieturile. Nu este departe ziua în care și partenerul strategic american, sătul de nevolnicia liderilor români, ne va spune, așa cum SUA au mai spus României la finele celui de al Doilea Război Mondial: „Înțelegeți-vă cu rușii!” Iar atunci...
Îl putem parafraza, deci, pe Napoleon I avertizând: „Când Franța va cădea, UE va tremura!” Și la marginea ei, România. Este de ce.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 19 martie, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Valoarea sa este de 500 de milioane de euro (542,35 milioane de dolari). Informația a fost furnizată chiar de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferințe de presă în cadrul întâlnirii Ramstein, precizează publicația Tagesschau.
Statele Unite și lumea liberă nu vor renunța în a susținere Ucraina sa se apare împotriva agresiunii ruse. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în deschiderea celei de-a douăzecea reuniuni a Grupului de contact pentru asistență în domeniul securității, la baza aeriană Ramstein din Germania.
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În ziua în care Polonia a sărbătorit 25 de ani de apartenență la NATO, președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe președintele polonez Andrzej Duda și pe premierul Donald Tusk. Întâlnirea a avut loc pe fondul preocupărilor legate de viitoarea finanțare americană pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva unei invazii la scară largă din partea Moscovei. "Promisiunea Americii față de Polonia este de nezdruncinat", a declarat Biden reporterilor marți, înainte de întâlnire.
Vladimir Putin a afirmat că o incursiune în Rusia a unor grupări armate anti-Kremlin la 12 martie a fost "o încercare de a perturba" viitoarele alegeri prezidențiale din țară. Legiunea "Libertatea Rusiei", ''Batalionul Siberian'' și ''Corpul Voluntarilor Ruși'' ar fi trecut granița în regiunile rusești Belgorod și Kursk din Ucraina pe 12 martie pentru a desfășura operațiuni de luptă, care au continuat a doua zi. Unitățile au afirmat că au preluat sub control satul Tiotkino din regiunea Kursk.
SUA trebuie să investească masiv în apărare, în contextul provocărilor actuale în domeniul cibernetic, maritim, aerian și spațial, precum și al amenințărilor semnificative din partea Chinei și a Rusiei. Acest lucru a fost discutat în timpul unei audieri în Senatul SUA cu privire la strategia țării pe fondul provocărilor de securitate globală.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, 12 martie, la sediul MApN, cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, Michael Dickerson.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să viziteze Kievul pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniul securității între Ucraina și Franța în cadrul unui tratat semnat recent. Apelurile Franței pentru un sprijin internațional sporit pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești au atras atenția internațională, în special după ce președintele Macron a făcut aluzie la posibilitatea de a trimite trupe străine pe teritoriul ucrainean.
Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.
Rusia deține o gamă vastă de arme nucleare, de la rachete intercontinentale balistice aflate la sol în silozuri/mașini sau pe submarine, rachete de croazieră cu rază lungă pe bombardiere strategice, până la cele tactice de la sol sau cele de pe rachetele antiaeriene.
Emmanuel Macron a fost primul care a vorbit deschis despre ceea ce orice oficial din Europa ar trebui să înțeleagă: dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, va fi un război în Europa, este convins ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. Declarația președintelui francez Emmanuel Macron a declanșat o discuție care "va economisi mult timp pentru Europa". Această opinie a fost exprimată de ministrul ucrainean de externe într-un interviu acordat agenției lituaniene de presă Elta, citată de Delfi.
Pentru statele arabe, agresiunea militara rusa din Ucraina a adus atât provocări, cât și oportunități, spun experții. Iar pentru Washington, Londra și capitalele europene, provocarea este de a implica statele arabe influente în formularea răspunsurilor lor la provocările globale. Războiul a accelerat clivajul Est-Vest, obligându-i pe membrii Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) să caute un "echilibru delicat" în timp ce manevrează între numeroasele centre de influență din lumea multipolară de astăzi, scrie Giorgio Cafiero, CEO al Gulf State Analytics.
Statele Unite au început să se "pregătească riguros" la sfârșitul anului 2022 pentru un eventual atac nuclear pe care Rusia l-ar putea efectua asupra Ucrainei, care ar fi primul atac nuclear în cadrul unui război de când Statele Unite au lansat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, în urmă cu aproape optzeci de ani, potrivit CNN, care citează oficiali de rang înalt ai administrației Biden.
Aderarea unei țări la NATO schimbă foarte mult importanta întregii regiuni din nordul Europei. Marea Baltică intră efectiv sub controlul Alianței, iar statele baltice se vor putea simți mai în siguranță. La 7 martie, Suedia a devenit cel de-al 32-lea stat membru al NATO. Astfel, putem susţine că Marea Baltică a devenit o ''mare internă'' a Alianței Nord-Atlantice.
În cadrul întâlnirii de la Istanbul, care va avea loc la 8 martie, președinții Ucrainei și Turciei, Volodimir Zelenski și Recep Tayyip Erdogan, vor discuta, printre altele, despre siguranța navigației navelor comerciale în Marea Neagră. Acest lucru a fost raportat de surse din Turcia pentru AP. Potrivit surselor, în timpul discuțiilor, Erdogan va insista asupra negocierilor pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, a declarat pentru AP un oficial guvernamental turc.
Liderii Uniunii Internaționale Paneuropene vor fi prezenți în cadrul unui interviu în exclusivitate pe platformele DefenseRomania în contextul actualului climat de securitate din Europa, în prag de alegeri europarlamentare și naționale în mai multe state.
Ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a declarat,într-un interviu acordat la 8 martie postului francez de televiziune BFMTV, că posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina "nu este în discuție". Comentariile au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat recent că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu poate fi "exclusă" în viitor. Statele Unite și multe alte state membre NATO s-au distanțat de declarația lui Macron.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 8 martie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pacea poate veni doar atunci când Rusia va înceta să mai ucidă ucraineni, a declarat la Berlin ministrul german de externe Annalena Baerbock. Iar omologul său britanic, David Cameron, a exprimat o întrebare adresată tuturor aliaților cu privire la războiul Rusiei din Ucraina: "Vom merge până la capăt?". Burbock a adăugat: "Nu poți să suporți pe cineva care îți ține un pistol la tâmplă". Miniștrii au vorbit despre acest subiect în cadrul unei conferințe de presă comune la Berlin, la 7 martie.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu omologul său francez Emmanuel Macron la Paris, la 7 martie, unde cei doi lideri au semnat un acord bilateral în domeniul apărării. Pactul pune bazele pentru viitoarele antrenamente militare, schimbul de informații și o consultare sporită în domeniul apărării între cele două țări.
Moldova resimte presiunea Rusiei, dar are un mesaj pentru Moscova: cunoașteți-vă limitele. Amenințările de securitate din ce în ce mai belicoase venite din partea Moscovei și aluziile că ar putea anexa regiunea separatistă Transnistria, sunt îngrijorătoare, dar nu corespund realității capacităților militare actuale ale Rusiei, a declarat pentru POLITICO cel mai înalt diplomat de la Chișinău. Ministrul de externe Mihail Popșoi a susţinut cu tărie că puterea militară a Rusiei a scăzut "datorită sacrificiului bravului popor ucrainean și al armatei ucrainene".
După Avdiivka, armată rusă și-a mutat obiectivul principal cu 30 km mai la sud și trimite rezerve importante în zonă, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupului Operativ-Strategic (GOS) ucrainean „Tavria”.
Recent, guvernul român a aprobat două ordonanțe de urgență prin care, printre altele, stabilește unele drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale (OUG nr. 26 din 21 martie 2024) sau face unele modificări și completări Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (OUG nr. 28 din 28 martie 2024).
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat participarea Armatei României la operaţia de securitate maritimă a Uniunii Europene EUNAVFOR ASPIDES şi solicită aprobarea pentru participarea Armatei României la operaţia maritimă de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN (OPG).
Ministrul britanic de externe David Cameron consideră că doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins un atac cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie, ar putea amenința escaladarea conflictului din Europa. Potrivit rapoartelor militare israeliene, 99% din cele 300 de rachete și drone lansate de Iran asupra Israelului la 13 aprilie au fost interceptate de sistemele de apărare ale țării, dar și de navele şi avioanele aliaților Israelului.
În urmă cu câteva săptămâni publicaţia The Aviationis a prezentat imaginea unui MiG-29 al Forțelor Aeriene Ucrainene, înarmat cu o bombă ghidată AASM Hammer de fabricație franceză, care oferă prima dovadă a utilizării acestei arme în războiul din Ucraina. La 12 aprilie 2024, publicaţia a revenit asupra acestui subiect, prezentând un nou material video care arată un avion ucrainean Su-27 Flanker care lansează bomba ghidată Hammer de fabricație franceză. Este pentru prima dată când apare o confirmarea că această bombă ghidata a fost integrată pe flota de avioane Su-27 a Forțelor Aeriene Ucrainene.
"Ne-am angajat să ajutăm Ucraina încă din prima zi", a fost răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce SUA și partenerii săi au reușit cu succes și în mod coordonat să apere Israelul împotriva atacurilor cu drone și rachete, dar nu au făcut același lucru pentru Ucraina.
Miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene (UE) se întâlnesc în cadrul unei reuniuni extraordinare marți, 16 aprilie, pentru a evalua evoluțiile după atacul Iranului asupra Israelului.
Statele Unite sprijină Ucraina în războiul pe care îl poartă în prezent și se angajează să îmbunătățească bunăstarea regiunii Mării Negre, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în cadrul celei de-a doua conferințe de securitate la Marea Neagră "Platforma internațională Crimeea", care are loc în aceste zile la Sofia, capitala Bulgariei.
Sunt atât de multe drone care patrulează pe cerul pe frontul din Ucraina, vânând orice mișcare, încât este aproape imposibil ca trupele ucrainene sau ruse să treacă pe câmpul de luptă fără a fi observate și ucise.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că țara sa nu va transfera avioane de luptă F-16 în Ucraina din cauza preocupărilor legate de propria sa securitate.
Avem confirmarea că sistemul Aegis Ashore, instalat în România și Polonia, e capabil să neutralizeze rachete balistice iraniene, acesta fiind și scopul inițial pentru care Scutul de la Deveselul a fost operaționalizat.
Expertul chinez pe Rusia, Feng Yujun, consideră, printre altele, că războiul rusesc din Ucraina a tensionat relațiile ruso-chineze.
Bugetul anual al IDF de aproximativ 23,6 miliarde de dolari depășește cheltuielile militare totale ale Egiptului, Iranului, Libanului și Iordaniei la un loc
Președintele ucrainean încearcă să impulsioneze efortul de război și a mers în vizită la una din fabricile care produce drone.
În contextul relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Germania și China, în primul rând în sfera economică, amplificate și de diferențele dintre cele două state legate de războiul din Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz a sosit duminică în China.
Avioanele de luptă F-15E Strike Eagle ale Forțele Aeriene americane (USAF) au doborât peste 70 de drone iraniene în timp ce se îndreptau către ținte din Israel, pe 13 aprilie, au declarat oficialii americani.
Norvegia, împreună cu partenerii săi danezi și olandezi, se pregătește să furnizeze Ucrainei avioane de luptă F-16 " care dispun de capacități de atac cu rază lungă de acțiune". Ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide a declarat acest lucru în cadrul unui briefing susţinut alături de omologul său ucrainean Dmitro Kuleba la Kiev.
Europa trebuie să își asume "responsabilitatea strategică" și să devină capabilă să își apere singură continentul într-un timp foarte scurt pentru a avea mijloacele de a descuraja în mod eficient orice agresor. Aceasta este ceea ce insistă Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.
Presa rusă a anunțat, pe 15.04.2024, că Centrul Norvegian de Război Electronic (NEWC) este îngrijorat din cauza instalării de către Federația Rusă a unor noi mijloace de război electronic în Peninsula Kola.
Surse rusești au anunțat, pe 15.04.2024, că, în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a fost creată Gruparea de trupe Nord, care operează în Regiunile Belgorod, Kursk și Bryansk. Anterior, trupele din aceste teritorii aveau ca misiune asigurarea securității frontierei de stat.
Lipsa sistemelor de apărare aeriană din Ucraina duce la "câștiguri lente, dar constante" pe linia frontului pentru forțele rusești , a scris într-un raport Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA. Recentele atacuri puternice cu bombe ghidate asupra Harkovului au ca scop "depopularea" orașului și pregătirea terenului pentru o posibilă ofensivă rusă, a declarat pentru Vocea Americii George Barros, analist la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Potrivit Ministerului britanic al Apărării (MoD), reformele în domeniul înzestrării militare, demarate cu începerea anului financiar 2024-2025, pot fi acum implementate într-un ritm mult mai rapid decât înainte. Anterior, se anticipase că armele laser cu energie direcționată (LDEW) nu vor intra în dotarea forțelor armate britanice mai devreme de anul 2032.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a mers în Italia pentru a se întâlni cu reprezentanți ai industriei italiene de apărare.
Imaginile publicate de Ministerul rus al Apărării pe 14 aprilie 2024 au prezentat un atac asupra capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei. Un dispozitiv exploziv rusesc a vizat radarul TRML-4D și unitatea de lansare a sistemului ucrainean de apărare antiaeriană IRIS-T SLM aflate în apropiere de localitatea Horokhovatka, în regiunea Izium. Cu toate acestea, unii analiştii militari nu exclud posibilitatea ca în urma acestui ruşii să fii distrus o machetă a IRIS-T SLM - o momeală pe câmpul de luptă - şi nu un sistem real.
Noaptea trecută, apărarea aeriană israeliană a fost pusă la încercare când Iranul a lansat un atac masiv cu drone și rachete împotriva Israelului, la aproape două săptămâni după ce un atac israelian asupra consulatului iranian din Siria a ucis șapte membri ai IRGC. Atât apărarea aeriană sol-aer cât și avioanele de luptă au fost folosite, cu sprijinul mijloacelor americane, britanice și iordaniene, pentru a intercepta rachetele si dronele înainte ca acestea să își atingă țintele.
Din ”lac rusesc”, Marea Neagră se transformă într-o ”mare moartă” pentru Flota Rusă. Dronele navale ”Sea Baby” modernizate din Ucraina sunt capabile să livreze o tonă de explozibili la o distanță de peste 1.000 de kilometri și să lovească ținte oriunde în Marea Neagră. Costul este de aproximativ 200 de mii de euro per unitate.
Compania franceză Texelis a prezentat în România informații despre produsul Celeris, ca potențială soluție inclusiv pentru înzestrarea Armatei României cu blindate 4x4.
Potrivit cotidianului britanic The Sun, care citează declarațiile unui expert, pentru a putea distruge Podul Crimeea până la mijlocul acestei veri, Ucraina va avea nevoie de “armele potrivite”.
În timpul unei convorbiri telefonice de duminică între președintele Joe Biden și liderii Congresului, a existat un „acord” privind ajutorul rapid atât Israelului, cât și Ucrainei.
Situația se complică în est, sună apelul dramatic din partea președintelui Volodimir Zelenski, care a declarat că situația de pe front, în special pe direcțiile Donețk, s-a înrăutățit în ultimele zile.
Reuniunea cabinetului de război israelian, care a durat câteva ore, s-a încheiat duminică seara fără o decizie cu privire la modul în care Israelul va răspunde atacului Iranului cu rachete și drone, a declarat un oficial israelian.
Rusia pierde militari într-un ritm înfiorător, iar întrebarea este cât mai poate Putin să-și permită astfel de cifre.
Arhitectura Spațială de Apărare Națională a SUA prinde contur. Agenția de Dezvoltare Spațială (Space Defense Agency – SDA) extinde conectivitatea forțelor armate americane dar și ale altor state membre NATO, retranslatând prin satelit comunicațiile tactice Link 16, prezente la orice subunitate și pe majoritatea mijloacelor de luptă aeriene, navale sau terestre.
