Tensiunile au crescut în ultimii ani în jurul Taiwanului, insula guvernată democratic pe care China urmărește să o încorporeze în teritoriul său.
De ce a acționat Ankara acum? Care sunt obiectivele tactice ale operațiunii? Și cum se încadrează decizia în obiectivele administrației Trump din Siria?
Principalele temeri ale Turciei
YPG este un partener al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup care luptă cu guvernul turc de zeci de ani și este desemnat ca entitate teroristă de Statele Unite și de alți membri ai NATO. Turcia nu a acceptat niciodată decizia SUA de a se alinia YPG în războiul împotriva Statului Islamic. Mai degrabă, președintele Recep Erdogan a tolerat parteneriatul până când ultimele forțe ale „califatului" islamic din Siria s-au prăbușit la începutul acestui an.
Imediat ce Donald Tump a anunțat înfrângerea DAESH , Erdogan a început să facă planuri pentru o incursiune militară care să nimicească forțele kurde. În viziunea strategilor de la Ankara, aceste forțe, înarmate de către SUA cu cea mai nouă tehnologie militară și având experiență de luptă reprezintă o amenințare la securitatea Turciei care trebuie anihilată. Pentru a înțelege ultima decizie a sultanului turc, trebuie să analizăm doi factori interni cheie în Turcia: Resentiment public larg față de PKK. Operațiunea actuală nu este „războiul lui Erdogan".
În majoritatea deciziilor care privesc securitatea Turciei, societatea turcă rămâne polarizată între două tabere mari, una care se opune Erdogan și cealaltă care îl susține. Cu toate acestea, problema PKK este o excepție - în afară de circumscripția naționalistă kurdă de stânga -, o majoritate copleșitoare a cetățenilor turci (inclusiv mulți kurzi conservatori) consideră PKK ca un grup terorist. Astfel, Erdogan are un sprijin larg acasă pentru a lua măsuri împotriva a ceea ce mulți turci consideră drept franciza siriană a PKK.
Problema migrației. Turcia este gazda a aproape patru milioane de refugiați sirieni, Deși primiți cu bunăvoință de către turci de ani buni, declinul economic accentuat care a început în 2018 a dus la creșterea sentimentului anti-refugiați. Alegătorii din clasă muncitoare, mulți dintre ei susținători ai lui Erdogan, s-au îndreptat împotriva sirienilor, învinovățindu-i pentru „furtul" locurilor de muncă și creșterea chiriilor. Alegătorii de clasă mijlocie, inclusiv mulți din opoziție, îi acuză pentru „invadarea" Turciei cu valorile lor culturale conservatoare.
Ca atare, guvernul este conștient de aceste tendințe și, fără îndoială, se simte obligat să facă ceva mai devreme decât mai târziu. Erdogan de altfel a declarat că obiectivul principal al actualei operațiuni militare împotriva kurzilor este să elibereze teritoriul dominat militar de aceștia pentru a permite milioanelor de refugiați să se întoarcă acasă. Numai că aceștia nu doresc acest lucru, ştiind că nu mai există nimic din ceea ce au lăsat în urmă, califatul neavând resursele să asigure o viață normală înainte de a fi învins, iar luptele și bombardamentele distrugând orice urmă de infrastructură pe care nordul Siria o avea înainte de apariția DAESH.
Tactică și Obiective
Atunci când a ales unde să înceapă incursiunea, supranumită Operațiunea "Primăvara Păcii", Ankara a ales orașele de frontieră siriene cu majoritate arabă controlate de YPG, inclusiv Ras al-Ain și Tal Abyad. Această decizie a fost luată din două motive. În primul rând, mulți arabi sunniţi care trăiesc sub YPG se supun controlului autoritar și politicilor culturale ale grupului (de exemplu, elevii din aceste domenii trebuie să participe la clase unde se predă ideologia naționalistă seculară și marxistă, kurdă, a liderului PKK Abdullah Ocalan). Acest lucru îi face mult mai prietenoși trupelor turce, cel puțin în comparație cu modul în care orașele cu majoritate kurdă le-ar primi. În al doilea rând, Ankara intenționează să mute refugiații sirieni în acele zone pe care le ocupă de la YPG.
Deși este puțin probabil să repatriezi milioane dintre ei, transferul chiar și a câteva sute de mii ar putea ajuta la reducerea tensiunilor sociale interne turcești, create de către aceștia. Obiectivul demografic final este de a transforma secțiuni mari ale frontierei siriene în blocuri teritoriale arabe, transformând astfel teritoriul controlat de YPG în canţone izolate. În acest scop, s-ar putea acorda prioritate întoarcerii arabilor sirieni în orașele Ras al-Ain și Tal Abyad, în special cei alungați din casele lor atunci când ÎS sau YPG au preluat orașele lor din nordul Siriei. Analiștii militari, buni cunoscători ai zonei aduc ca argument faptul că trupele turce par să se deplaseze mult mai încet în această săptămână, comparativ cu incursiunile anterioare din Siria (de exemplu, operațiunea din ianuarie 2018). Acest fapt se datorează faptului că Ankara speră să submineze YPG-ul printr-o prezență militară susținută - ultima etapă a campaniei sale mai largi împotriva PKK. În ultimii ani, forțele de securitate turce au eliminat o mare parte din prezența PKK acasă și au vizat cu succes lideri cheie din PKK în munții Qandil din Irak.
Perspective regionale
La un moment dat, guvernul turc ar dori să redeschidă negocierile de pace cu PKK pentru a pune capăt conflictului lor interminabil o dată pentru totdeauna. Cu toate acestea, Ankara pare să creadă că trebuie să reechilibreze mai întâi relația grupului cu YPG. Când YPG a fost format cu ani înainte de războiul din Siria, cadrele sale au fost în mare parte motivate de succesele politice și militare semnificative obținute de colegii lor kurzi din PKK-ul turc la acea vreme. Această dinamică s-a instalat după 2014, asistența americană și retragerea regimului Assad au permis YPG să acapareze aproape o treime din teritoriul Siriei.
Aceste câștiguri la rândul lor au încurajat PKK, care s-a angajat la discuții de pace cu Erdogan la acea vreme, după ce a suferit ani de întârziere la mâna forțelor turcești. Văzând autonomia în creștere a YPG alături, PKK a părăsit masa de dialog, lansând o nouă campanie militară împotriva guvernului în vara anului 2015, încercând să preia orașele din sud-estul Turciei în același mod în care YPG a făcut-o peste granița siriană. Greșeala tactică care a obligat, în special puterile europene ți SUA să reducă discuțiile cu YPG și PKK, tocmai pentru a nu da impresia Turciei că sprijină un astfel de joc militar kurd..
Deși Turcia a respins și învins net mișcările militare kurde de pe teritoriul său, PKK continuă să efectueze atacuri izolate împotriva diferitelor ținte guvernamentale și militare, inspirate în parte de prezența masivă a YPG la frontiera siriană. Prin operațiunea actuală, Ankara încercând să distrugă YPG, lăsând PKK slăbit în teritoriul turc, în final, să forțeze grupul înapoi la masa de negocieri într-o poziție mai slabă. De aceea Turcia, astăzi nu dorește implicarea nici unui actor politic sau militar internațional în actuala criză.
Rusia a acceptat acest joc, pentru că Ankara a promis ajutor în jocul dezechilibrat al Moscovei cu Teheranul. Astfel, acest obiectiv crucial al strategiei lui Erdogan poate fi îndeplinit doar dacă SUA continuă retragerea soldaților săi din Nordul Siriei, mișcare pe care Trump a și anunțat-o deja. Pe de altă parte, actorii europeni nu doresc o Turcie adânc implantată în teritoriul sirian, dar, aflaţi sub șantajul turc cu privire la milioanele de refugiați care pot provoca o nouă criză a migrației din 2015, nu pot decât spera că liderii PKK vor accepta noi tratative cu Ankara, chiar dacă forțele turcești distrug complet YPG-ul și autonomia lor siriană. Germania și Franța deja, dau semne discrete că o astfel de formulă convine cel mai bine intereselor lor intern europene, iar Turcia este fermă în a nu le lăsa să încerce să iasă din limitările impuse de către ea.
Pentru SUA implicațiile sunt deja vizibile. Imaginea de aliat de nădejde și loial față de cei mai importanți actori locali în războiul împotriva DAESH și califatului său a fost făcută țăndări. Deși oficialii americani au menționat că, dacă Turcia întreprinde acțiuni „disproporționate" în timpul incursiunii, președintele Trump ar putea „impune costuri semnificative", deși însuși Trump a amenințat cu masive sancțiuni economice, Turcia are resurse importante de a izola efectele acestora. Din punct de vedere al atingerii obiectivelor de securitate, SUA însă au acordat lui Erdogan o fereastră destul de limitată. Dar au făcut-o, prin retragerea celor două duzini de soldați pe care îî aveau în regiune.
Administrația Trump este de asemenea supărată dacă incursiunea creează un vid care permite IS sau axa Iran-Assad să se restabilească în Siria de est. De exemplu, mii de teroriști ai IS sunt reținuți în închisorile controlate de YPG, iar ca urmare a bombardamentelor turce, o parte dintre aceștia deja au scăpat dintr-o închisoare aflată sub acest control. Iritarea SUA nu va fi neobservată, iar Trump știe că problemele economice ale Turciei pot fi agravate cu sancțiuni bine țintite, chiar dacă Erdogan crede că va putea să le ignore. Cu toate acestea Casa Albă nu va încerca să oprească operațiunea sau să conteste obiectivele Turciei în Siria.
În cadrul diverselor lor declarații, diverși diplomați americani au confirmat poziția politică a Ankarei, declarând că YPG este o „aripă" a PKK. Aceștia au menționat, de asemenea, că, deși administrația nu va susține și nu va ajuta invazia, SUA nu se vor opune militar. SUA au respins prin veto deja o rezoluție, din 10 Octombrie, a Consiliului de Securitate al ONU care condamnă incursiunea turcă, oferind astfel Turciei mai mult timp, pentru reglarea intensității operațiunilor sale din Nordul Siriei. Președintele Trump a confirmat invitația pentru Erdogan la Casa Albă pe 13 noiembrie - o dată care poate servi drept termen pentru ca Ankara să facă ceea ce consideră că trebuie în Siria.
Un joc geopolitic complicat se anunță în regiunea Siriană, actorul principal fiind Turcia ale cărei acțiuni vor avea consecințe deosebite în viitor. SUA nu sunt nici ele departe de intervenție.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tensiunile au crescut în ultimii ani în jurul Taiwanului, insula guvernată democratic pe care China urmărește să o încorporeze în teritoriul său.
Un înalt oficial al serviciilor secrete sudaneze a declarat că Sudanul a respins cererea de a înființa o bază navală pentru Teheran pe coasta Mării Roșii, ceea ce ar fi permis Iranului să monitorizeze traficul maritim pe una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume.
Președintele francez Emmanuel Macron a comentat din nou declarația să controversată privind desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, subliniind că forțele franceze nu vor fi desfășurate acolo deocamdată. Aceste precizări au fost făcut Macron într-un interviu acordat publicaţiilor cehe Novinky și Pravo.cz.
Doi experții ucraineni consideră că, teoretic, soldați ai unor state membre NATO ar putea păzi granițele cu regiunea Transnistreană și cu Belarus. Analiștii politici subliniază că acest lucru ar elibera unități ale forțelor armate ucrainene, comasate pentru a păzi granițele Ucrainei din nord şi sud, pentru a lupta în zonele cele mai disputate de pe linia frontului.
Aproximativ 20.000 de militari din zece ţări membre NATO vor traversa luni cel mai lung fluviu din Polonia, Vistula, ca parte a unui important exerciţiu militar menit să descurajeze agresiunea Rusiei.
Dezvoltarea Chinei în privința armelor nucleare, a vectorilor purtători pentru acestea, precum și a programului spațial este incredibil de rapidă, au avertizat joi comandanții forțelor strategice și spațiale americane în fața congresmenilor americani.
Pe 2 martie, la Moscova, a avut loc o întâlnire între ministrul adjunct de Externe al Rusiei Mihail Galuzin și reprezentantul special al guvernului chinez pentru Afaceri eurasiatice și șef al delegației Chinei pentru soluționarea crizei din Ucraina, Li Hui. Evenimentul a fost anunțat într-un comunicat de presă pe site-ul oficial al Ministerului rus de Externe.
Cotidianului american The Wall Street Journal a anunțat că a intrat în posesia unui document privind propunerile de pace discutate în timpul negocierilor ruso-ucrainene din aprilie 2022.
Ieri a fost înmormântat la Moscova Alexei Navalnîi, ucis în colonia „Lupul polar” din Siberia, unde a fost încarcerat politic de regimul dictatorial al lui Vladimir Putin. Navalnîi a murit cu o lună înaintea simulacrului de scrutin prezidențial care va avea loc în Rusia peste câteva săptămâni.
Săptămâna aceasta Parlamentul de la Budapesta a votat într-un final ratificarea tratatului de aderare al Suediei la NATO - cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie.
Președintele rus Vladimir Putin a amenințat țările NATO cu un conflict nuclear dacă vor trimite trupe în Ucraina. În timpul discursului său anual în fața parlamentului rus, el a mai spus că Rusia dispune de arme pentru a lovi ținte din Occident.
Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat că se ia în considerare "totul" pentru a ajuta Ucraina să îl învingă pe Putin. Șeful guvernului estonian a declarat că liderii ar trebui să discute toate posibilitățile în spatele ușilor închise, inclusiv ce se mai poate face pentru a ajuta Ucraina. "Cred că acesta este, de asemenea, un semnal pe care îl transmitem Rusiei că nu excludem anumite aspecte. Pentru că toate țările și-au dat seama că trebuie să facem tot ce putem pentru a ne asigura că Ucraina câștigă și Rusia pierde acest război", a declarat Kallas într-un podcast realizat de Politico.
Președintele rus Vladimir Putin a spus că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord riscă un conflict nuclear dacă își trimite trupele în Ucraina.
În contrast cu aniversările sumbre din această lună - a 10-a aniversare a ocupării Crimeei și a 2-a aniversare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina - dedicarea ucrainenilor față de cauza lor și încrederea în capacitatea lor de a învinge Rusia și de a-și elibera țara dacă partenerii lor internaționali continuă să îi sprijine reprezintă un motiv de optimism. Aceste teze au fost evidenţiate în cadrul unei întâlniri la Institutul Hudson din Washington, la 28 februarie.
Ucraina se confruntă cu o situație dificilă în contextul în care industria de apărare din Europa pare să nu poată să țină pasul cu nevoile ei în timp ce asistența militară americană e blocată în Congres de către o parte din republicanii radicali care tergiversează votul decisiv în Camera Reprezentanților.
O serie de documente militare clasificate care au ajuns în presă evidențiază doctrina Rusiei privind utilizarea armelor nucleare, inclusiv criteriile minime care pot conduce la utilizarea armelor nucleare tactice, după cum a informat Financial Times pe 28 februarie. Armele nucleare tactice ale Federației Ruse sunt destinate utilizării pe câmpul de luptă în Europa și Asia, având o rază de acțiune mai mică în comparație cu cele strategice, care vizează SUA.
Potrivit lui Neeme Vali, liderii europeni continuă să discute despre cum pot continua să sprijine Kievul în confruntarea cu Kremlinul. Moscova înțelege că Occidentul nu este pregătit să se oprească. Discuția despre faptul că Occidentul ar fi dispus să trimită trupe în Ucraina este un semn pentru Federația Rusă, a declarat generalul estonian Neeme Vali, relatează ERR.
DefenseRomania vă invită la o ediție specială a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic dedicată situației la nivel global și extinderea istorică a NATO odată cu aderările Finlandei și Suediei, după ce ultima a primit chiar la începutul acestei săptămâni ratificarea aderării din partea Parlamentului maghiar, Ungaria fiind ultima care nu a ratificat aderarea.
Cancelarul german Olaf Scholz s-a opus ferm furnizării de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, invocând riscul ca Germania să fie atrasă în conflict.
În Federația Rusă se tatonează tot mai insistent terenul unor revendicări teritoriale asupra unor zone din Strâmtoarea Bering, în aproiere de Alaska, controlate de Statele Unite ale Americii în urma unor tratate sovieto-americane.
În contextul împlinirii a doi ani de la invadarea la scară largă a Ucrainei de către Federaţia Rusă, Marea Britanie a anunțat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, inclusiv arme antitanc şi un nou lot de 200 de rachete Brimstone, precum și instruire suplimentară pentru armata ucraineană.
Pe 24 februarie 2022, în urmă cu doi ani, Federația Rusă declanșa invadarea la scară largă a Ucrainei, și totodată, cea mai gravă criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. La doi ani de la invazia rusă obiectivele Moscovei sunt departe de a fi atinse. Iar pierderile, copleșitoare, de ambele părți.
Excelența Sa Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un briefing cu presa la care a participat și DefenseRomania, întrunire care a marcat doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a vorbit inclusiv despre retragerea de la Avdiivka.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 23.02.2024, ministrul Serghei Șoigu și primarul Moscovei, Serghei Sobianin, au inspectat progresul lucrărilor de renovare a clădirii Statului major al Regiunii Militare Moscova, de pe terasamentul Kosmodamianskaia din capitala rusă.
Avionul A-50U, doborât pe 23 februarie, a fost lovit la peste 170 de km de linia frontului. Rusia a pierdut într-o lună două avioane-radar Beriev A-50 de tip AWACS. La începutul invaziei rușii aveau doar 6 aparate modernizate - dintre care unul a fost avariat în Belarus (în 2023), iar două au fost doborâte anul acesta.
După Somalia, Djibouti se aliniază cooperării militare cu Turcia, într-o încercare evidentă de a acționa după controversatul memorandum de înțelegere semnat la 1 ianuarie trecut între Etiopia și Somaliland pentru accesul Etiopiei la Marea Roșie.
Amenințările oficialilor ruși vin constant, iar declarațiile au un scop precis: slăbirea unității în rândul aliaților NATO.
Ucraina trebuie să câștige, iar lumea trebuie să împiedice o situație în care să fie pur și simplu inclusă pe lista zonelor gri cu conflicte înghețate, deoarece astfel de zone sunt periculoase. Acest lucru a fost declarat de Douglas Lute, un general în retragere din armata SUA și ambasador al SUA la NATO în perioada 2013-2017.
Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
SUA încearcă să convingă Moscova să întrerupă programul pentru construirea unei arme spațiale.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
Parlamentul ucrainean se află pe ultima sută de metri înaintea votării noii legi privind mobilizarea, act normativ care trebuie să ajute Ucraina să reîmprospăteze resursele umane ale Armatei.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Pe 27 martie 2024, Brazilia a găzduit ceremonia de lansare a submarinului Toneloro, construit pe plan local, al treilea pentru Marina braziliană, fabricat în cadrul proiectului francez ''Scorpene''. La eveniment a participat președintele Frantei, Emmanuel Macron, care, în discursul său, a prezentat mai multe domenii oportune în care ar dori să coopereze cu Brazilia. Unul dintre aceste domenii este industria aerospațială, iar Macron a oferit Braziliei cooperare în ceea ce privește construirea avioanele Rafale, precizează portalul francez Opex360.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 28.03.2024, că un detașament de nave de luptă aparținând Flotei din Oceanul Pacific, format din crucișătorul purtător de rachete Varyag și fregata Mareșal Shaposhnikov, a traversat Strâmtoarea Bab-el-Mandeb și a intrat în Marea Roșie.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia va lansa o nouă ofensivă undeva în perioada mai - iunie.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Serviciile speciale americane au oferit Rusiei doar o parte din informațiile pe care le dețineau despre amenințarea unui atac terorist în centrul comercial Crocus, relatează The New York Times.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Republica Cehă și Germania poartă discuții oficiale privind achiziționarea celei mai recente variante de tancuri germane - Leopard 2A8. Această informaţie a devenit publică în timpul unei adunări a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ceh. Potrivit documentelor oficiale ale comisiei, dialogul se concentrează asupra a 76 de tancuri Leopard 2A8. Parlamentarii cehi au afirmat că discuțiile au evoluat considerabil, ceea ce i-a determinat să anticipeze ''sosirea triumfală'' a tancurilor germane în Republica Cehă între 2027 și 2030.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
O echipă de cercetători, condusă de apreciatul DLR Aerospace Center din Germania, face progrese semnificative în crearea unei generații avansate de avioane de luptă.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.
Fostul lider al organizației teroriste palestiniene Hamas, Khalid Mashal, a anunțat că ostaticii israelieni deținuți de acest grup din octombrie 2023 nu vor fi eliberați până când Israelul nu va retrage trupele din Fâșia Gaza, a informat miercuri Times of Israel.