Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Gazprom pierde jumătate din tranzitul prin gazoductul OPAL spre centrul și vestul Europei
16 iul, 10:35
Gigantul rus Gazprom a primit o nouă lovitură pe piața europeană a gazelor, compania rămânând fără o treime din capacitatea gazoductului său cheie, Nord Stream 1, către UE.
de  Gheorghiță Orjanu

Curtea Europeană de Justiție a respins, pe 15 iulie, apelul Germaniei și a susținut poziția Poloniei, care a solicitat să se reducă cu 50% volumul de gaze tranzitate de Gazprom prin gazoductul OPAL, care leagă Nord Stream 1, de sistemul de transport al gazelor spre centrul și vestul Europei.

”În conformitate cu tratatele Uniunii, politica energetică a UE este concepută în spiritul solidarității între membrii UE, pentru a asigura funcționarea pieței energetice, pentru a asigura aprovizionarea cu energie a UE, pentru a sprijini eficiența energetică, pentru a dezvolta noi surse de energie regenerabile și pentru a sprijini legături reciproce între rețelele energetice", a precizat instanța într-un comunicat.

Instanța a stabilit că, ”contrar argumentelor prezentate de Germania, compatibilitatea fiecărui document UE cu privire la politica energetică, trebuie evaluată în lumina principiului solidarității energetice, chiar dacă nu există o referire expresă la acest principiu în legislația secundară aplicabilă, în speță, Directiva 2009/73”.

 

Istoricul procesului

 

În conformitate cu prevederile  celui de-al treilea pachet energetic al UE (în vigoare din septembrie 2009), instalațiile de infrastructură energetică trebuie să fie independente de companiile producătoare de energie electrică sau de resurse energetice. Cu alte cuvinte, o companie nu poate fi furnizor de gaze și proprietar de gazoducte.

În 2016, Comisia Europeană,  după mulți ani de studiu pe această temă, a extins accesul Gazprom la gazoductul OPAL. Astfel, compania rusă a primit autorizație pentru a rezerva exclusiv 50% din capacitatea conductei și de a obține prin intermediul terților restul de 50% din capacitatea de tranzit.

În 2019, această decizie a fost contestată de Polonia. Curtea de Justiție a UE a dat și atunci dreptate Poloniei și a interzis Gazprom utilizarea a mai mult de 50% din gazoductul OPAL.

Ulterior, în octombrie 2019, Germania a formulat un apel împotriva acestei decizii, iar până la pronunțarea definitivă a instanței, decizia Comisiei Europene de a permite Gazprom să utilizeze utilizarea a 100% din capacitatea OPAL a rămas în vigoare.

Pe 18 martie 2021, Avocatul General din cadrul Curții Europene de Justiție, Campos Sánchez-Bordona, a susținut, printre altele, că principiul solidarității europene are un înțeles juridic mai degrabă decât simbolic și poate constitui o bază de judecată, în cazuri litigioase. Pe această bază, Sánchez-Bordona a declarat atunci, că apelul Germaniei ar trebui respins.

 

Gazoductul OPAL

 

Nord Stream-1 are o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi. După intrarea pe teritoriul Germaniei, se ramifică în două gazoducte, OPAL cu o capacitate anuală de 35 miliarde metri cubi și NEL de 20 miliarde metri cubi pe an. Astfel, fără jumătate din ramura cheie - OPAL, Gazprom pierde 17,5 miliarde metri cubi din gazoductul de bază Nord Stream 1, adică 33% din capacitatea sa de tranzit.

După verdictul din procesul de astăzi (case C-848/19 P Germany v Poland), Gazprom va trebui să ofere acces la conductă și altor furnizori de gaze, ceea ce momentan este imposibil din punct de vedere fizic, deoarece singurul punct de intrare în OPAL este doar din Nord Stream-1.

Implicații ale deciziei Curții Europene de Justiție asupra gazoductului Nord Stream-2

Gazprom se confruntă cu o problemă similară și la gazoductul Nord Stream-2, o soluție juridică europeană urmând să fie dată chiar luna aceasta.

Pe 25 iulie 2019, Nord Stream 2 AG a inițiat o acțiune la Tribunalul Uniunii Europene împotriva Directivei 2019/692, care extinde anumite reguli ale pieței interne a gazelor naturale la conductele din țări terțe. Pe 20 mai 2020, instanța a decis respingerea procesului din motive procedurale. Pe 31 iulie, Nord Stream 2 AG a făcut recurs răspunsul fiind așteptat în iulie 2021.

De asemenea, operatorul de conducte de gaze, Nord Stream 2 AG, a cerut autorității de reglementare a pieței gazelor din Germania o excepție de la reguli, dar a fost refuzat în mai 2020. Ulterior, pe 15 iunie 2020, compania a contestat decizia la Înalta Curte Regională din Düsseldorf.

Ştiri Recomandate