Războiul din Ucraina schimbă planurile multor armate, iar cea a României nu face excepție.
România are planuri mari: Drone maritime de suprafață și drone submarine. Lecția predată de Ucraina în Marea Neagră, învățată
Solicitările au ca obiectiv salvarea locurilor de muncă din șantierele navale, capacitate strategică de producție de nave și, nu în ultimul rând, transformarea României într-un pol de competitivitate pentru industria navală europeană.
Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială.
Potrivit unui comunicat al Anconav, emis către DefenseRomania, reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte.
În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare.
„Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră”, precizează sursa citată.
DefenseRomania redă integral scrisoarea deschisă a Anconav adresată Guvernului României:
Asociația Constructorilor Navali din Romania, ANCONAV, reprezintă, începând cu 1995, anul înființării, interesele șantierelor navale și ale producătorilor, distribuitorilor de echipamente și materii prime din România, atât pe plan național, cât și internațional. La nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezintă 1% din Produsul Intern Brut. Datorită celor nouă șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele 5 țări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat in aceasta industrie.
Totodată, prin intermediul programului Next Generation EU, Comisia Europeană a subliniat rolul strategic pe care îl are transportul naval la nivel european în a asigura sustenabilitatea lanțurilor de valoare şi a proceselor economice. Ținând cont de impactul pe care îl are transportul naval în securitatea economică a Europei, Comisia Europeană menționează în acest document faptul că se va acorda o atenție deosebită producției şi livrării de vehicule şi de nave sustenabile.
Având în vedere că România joacă un rol strategic în menținerea acestui sector, au fost deja înaintate către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, o serie de propuneri pentru a fi incluse în Planul National de Redresare şi Reziliență (PNRR) elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, după cum urmează:
Promovarea unor facilitați ce vizează transportul maritimo-fluvial și implementarea unor tehnologii moderne, fapt ce va determina obținerea unui transport cu impact negativ minim asupra mediului.
Aceste facilitați cu caracter temporar pot duce la stimularea comenzilor de nave noi sau retehnologizarea navelor existente, cu condiția ca soluțiile tehnice să promoveze principiile Green Deal și Blue Growth ale Uniunii Europene.
Implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc.
Acest sistem ar fi menit să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim, în conformitate cu acordul european și agenda de digitalizare. Acesta încurajează inovarea, creșterea industrială regională și ocuparea forței de muncă, pe întregul lanț valoric maritim. De asemenea, ar contribui la păstrarea suveranității tehnologice maritime strategice a UE și implicit a României, precum și a capacităților de producție maritimă.
Prin intermediul unui astfel de demers, România poate dezvolta o strategie sustenabilă de securitate a transportului naval ce va putea aduce beneficii tuturor sectoarelor economice direct implicate (activitate portuară, șantiere navale, furnizori de servicii din domeniul transporturilor) dar si economiei regionale, prin asigurarea furnizării/livrării de materii prime si produse.
În acest sens, o dovadă elocventă a reușitei unei inițiative de acest gen, o reprezintă modelul anilor '70, când înființarea unei companii naționale de transport a stat la baza dezvoltării sectorului naval in Romania.
Implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval ce vizează dezvoltarea abilitaților digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.
Cu toate acestea, în ciuda importanței acestui sector de activitate – transportul naval, am constatat cu dezamăgire că acesta nu a fost cuprins în niciunul din capitolele de investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, deși includerea in acest program ar fi reprezentat pentru țara noastră o oportunitate menită a crea, prin intermediul acestei industrii, poli de sustenabilitate viabilă ai economiei românești.
Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. Reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte. În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare. Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră.
Aceste aspecte nefavorabile sunt vizibile, încă de la începutul crizei, și in cadrul șantierelor navale românești. Construcțiile navale se caracterizează prin termene de execuție foarte lungi, în medie 2-3 ani din momentul contractării până la livrarea unui proiect, iar pe toată această perioadă, depind puternic de buna funcționare a lanțului de aprovizionare, optimizarea acestuia asigurând respectarea termenelor contractuale pe tot parcursul procesului de producție.
Este greu de intuit dacă 2021 va aduce modificări majore, dar deja resimțim o accentuare puternică a efectelor negative ale pandemiei. Astfel, solicităm luarea de măsuri concrete de susținere, pentru a putea salva locurile de muncă din aceste șantiere, pentru a asigura capacitatea strategică de producție de nave de la Marea Neagră și, nu în ultimul rând, pentru a transforma România într-un pol de competitivitate în industria navală europeană, prin:
1. o abordare sectorială care să susțină și să dezvolte industria navală – soluții viabile și predictibile care să creeze oportunități de investiții
2. acțiuni concrete pentru a stimula cererea internă – mai multe comenzi din piața internă. Industria navală românească este un exportator major de produse navale fiind dependentă de economia mondială. Cererea externă a fost grav afectată de pandemie și estimăm că va exista o lipsă de comenzi externe indiferent de situația sanitară globală.
3. cooperare și suport pentru a salva locurile de muncă – sectorul public și cel privat trebuie să coopereze pentru a asigura o mobilizare strategică în vederea dezvoltării industriei navale cu ajutorul noilor tehnologii: o industrie navală mai digitală, mai sustenabilă și mai ecologic. Numai așa, se vor putea salva locurile de muncă actuale și se por putea crea altele noi din domenii conexe.
ANCONAV reiterează, astfel cum a procedat cu fiecare ocazie, deschiderea totală spre un dialog responsabil și constructiv cu reprezentanții guvernului României, susținând în mod activ promovarea intereselor industriei navale din România şi mizează pe implicarea factorilor de decizie pentru asigurarea supraviețuirii sectorului naval din România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Războiul din Ucraina schimbă planurile multor armate, iar cea a României nu face excepție.
Organizația pentru cooperare comună în domeniul armamentului (OCCAR - Organisation for Joint Armament Co-operation) - structură care reprezintă organul de supraveghere al programului european de apărare - a salutat includerea Japoniei pentru prima dată în programul Eurodrone, deși participarea niponă este doar la nivel de „stat observator”.
Comisia Europeană a aprobat pentru România o finanțare de 47 de milioane de euro, pentru o fabrică de pulberi.
Germania, Franța și Polonia s-au angajat vineri să obțină mai multe arme pentru Ucraina, dând asigurări Kievului că se poate baza pe trioul de puteri europene în efortul de a depăși deficitul de resurse militare.
Șeful Direcţiei Generale pentru Armamente, generalul-locotenent inginer Teodor Incicaş, în cadrul unui interviu, a confirmat când vor ajunge primele sisteme MANPAD de tip KP-SAM Chiron din Coreea de Sud.
Repararea sistemelor de artileriei primite de la țările occidentale a devenit deosebit de dificilă pentru Ucraina de când Statele Unite au încetat, în urmă cu câteva luni, să mai furnizeze componente pentru obuzierele M777, dar şi pentru alte echipamente pe care le-au oferit până acum ucrainenilor.
Într-un final, după o perioadă de întârziere, a avut loc zborul inaugural al unui IAR-99 SM modernizat din cele 10 aflate în acest proces.
Producătorul german de armament Rheinmetall intenționează să înființeze cel puțin patru fabrici în Ucraina pentru a produce obuze de artilerie, vehicule militare, praf de pușcă și sisteme antiaeriene, relatează AFP la 14 martie. Acest lucru ar putea reprezenta un impuls pentru producția de apărare ucraineană, pe fondul penuriei de muniție și al scăderii livrărilor de armament din partea SUA.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat marți potențiala vânzare către Polonia a 821 de rachete aer-sol AGM-158B-2 în valoare de 1,77 miliarde de dolari. "Departamentul de Stat a luat o hotărâre prin care aprobă o posibilă vânzare militară externă către Guvernul Poloniei de rachete AGM-158B-2 Joint Air-to-Surface Standoff Missile cu rază de acțiune extinsă All-Up-Rounds și elemente conexe de sprijin logistic și de program pentru un cost estimat de 1,77 miliarde de dolari", a anunțat într-un comunicat Agenția americană de Cooperare pentru Securitate și Apărare. Comanda uriață de rachete a fost anunțată în contextul vizitei unei delegații poloneze, condusă de președintele Poloniei, la Washington.
Statele Unite au anunțat că programul pentru avioanele F-35 Lightning II a intrat oficial în producție la capacitate maximă. Această etapă importantă a fost confirmată la 12 martie 2024, când Dr. William A. LaPlante, subsecretar american al apărării pentru achiziții, a aprobat ''Acquisition Decision Memorandum''. Această aprobare a venit în urma unei analize amănunțite efectuate de către Defense Acquisition Board (DAB), subliniind pregătirea programului pentru o producție extinsă.
Pe data de 21 februarie 2024 în Turcia a avut loc zborul inaugural al Kaan, primul avion de generația a 5-a dezvoltat de industria turcă. O performanță uriașă în contextul în care puține state se pot lăuda cu construcția unor asemenea avioane de luptă. Însă e un scenariu realist producția în masă a Kaan?
Germania nu respinge propunerea Londrei de a reface stocul de rachete cu rază lungă de acțiune al Marii Britanii dacă britanicii trimit propriile rachete Storm Shadows în Ucraina. Acest lucru a fost declarat de ministrul german de externe Annalena Burbock. "Aceasta ar putea fi o opțiune, am mai folosit-o înainte cu alte livrări", a declarat Burbock într-un comentariu pentru postul public de televiziune german ARD la 10 martie.
”Trebuie să accelerăm” a spus CEO Airbus cu referire la Europa. Este necesar să creștem ”cheltuielile pentru apărare”.
Săptămâna trecută Comisia Europeană a prezentat prima Strategie a industriei de apărare din istoria Uniunii Europene.
Cele mai recente rapoarte militare indică faptul că sectorul de apărare din Rusia a inițiat producția în serie a unei arme devastatoare, FAB-1500-M54. Având o greutate de 1,5 tone, această bombă are capacitatea de a crea un suflu al exploziei echivalent cu înălțimea unei clădiri rezidențiale de 20 de etaje. Această veste alarmantă privind producția în masă a unor astfel de bombe distructive a fost dezvăluită de agenția de informații est-europeană, NEXTA.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, premierul ceh, Petr Fiala, a informat, pe 08.03.2024, că, până în prezent, au fost colectate fonduri suficiente pentru achiziționarea unui prim lot de 300.000 de obuze de artilerie destinate armatei ucrainene.
Furnizarea de rachete Taurus Ucrainei nu va amplifica conflictul dintre Ucraina și Rusia, a insistat joi ministrul britanic de externe, pe fondul unei dezbateri intense în Germania cu privire la oportunitatea de a trimite Kievului aceste arme cu rază lungă de acțiune. Aflat într-o deplasare la Berlin, David Cameron - fostul premier britanic devenit diplomat de top - a declarat că decizia de a furniza rachetele este o "chestiune pe care trebuie să o decidă guvernul german".
BAE Systems a livrat Forțelor Terestre americane primul prototip de mortier cu turelă telecomandată, bazat pe vehiculul blindat multifuncțional (AMPV). Blindatul este echipat cu mortierul ”Patria NEMO” de 120 mm cu turelă telecomandată. Prototipul prezintă un sistem de plăci superioare – pachetul de echipamente pentru misiune externă (External Mission Equipment Package - ExMEP) - nou proiectat, care permite instalarea ușoară a unei varietăți de turele.
Rusia are suficiente resurse pentru a lupta cu aceeași intensitate în Ucraina încă doi ani. Potrivit Reuters, acest lucru a fost raportat joi de două servicii de informații lituaniene.
În primăvara anului trecut România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2.
Producția militară rusă poate fi oprită în proporție de 100% dacă Kremlinului i se va interzice accesul la componentele occidentale, a declarat Elina Ribakova, vicepreședinte al Școlii de Economie din Kiev și cercetător la Institutul Peterson din SUA.
„Dacă Ucraina primește ajutorul (militar - n.r.), va câștiga. Dacă nu primesc ajutorul, vor pierde — cu consecințe îngrozitoare pentru Statele Unite”, declara, săptămâna trecută, liderul majorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer.
Putem spune că același lucru este valabil și pentru Europa.
Un traficant de arme estonian a vândut sisteme de ochire cu laser destinate armatei ucrainene la un preț exagerat, câștigând milioane de euro pe seama contribuabililor germani, potrivit unei anchete a ziarului estonian Ekspress, publicată la 5 martie. Investigația îl vizează pe traficantul de arme Ants Poldsam, proprietarul firmei de consultanță în domeniul vânzărilor de arme Bristol Trust și un furnizor militar estonian.
Raytheon, o companie RTX (NYSE:RTX), și Kongsberg Defence & Aerospace, au finalizat cu succes, cu sprijinul Ministerului Apărării și Forțelor Armate norvegiene, un zbor de test cu o variantă modernizată a rachetei cu rază de acțiune extinsă AMRAAM (AMRAAM-Extended Range), component a Sistemului Național Avansat de Apărare Anti-rachetă Sol-Aer (NASAMS). Reușita testului demonstrează capabilitățile îmbunătățite ale noii versiuni a AMRAAM-ER.
Prima strategie industrială europeană de apărare la nivelul UE, care prevede o implicare serioasa si a Ucrainei, a fost prezentată de Comisia Europeană la 5 martie. Strategia Industrială Europeană de Apărare (EDIS) stabilește o viziune clară, pe termen lung, pentru realizarea pregătirii industriei de apărare în Uniunea Europeană.
Șeful concernului rus de apărare Rostec, Serghei Chemezov, a confirmat că tancul rusesc de ultimă generație T-14 „Armata” nu va apărea pe câmpul de luptă în războiul din Ucraina.
Avioane Craiova întâmpină noi probleme în programul de modernizare a celor 10 avioane IAR-99, program aflat deja în mare întârziere.
Dificultatea de a găsi praf de pușcă îngreunează eforturile Europei de a furniza sute de mii de obuze pentru eforturile defensive ale Ucrainei împotriva forțelor ruse, dar soluțiile încep să apară.
Olanda urmează să achiziționeze patru noi fregate în contextul noilor provocări emergente. Navele de luptă vor fi înzestrate inclusiv cu capacități de combatere a rachetelor hipersonice.
Noua dronă de luptă aeriană a General Atomics a zburat, un alt pas către ceea ce Forțele Aeriene numesc „prima din a doua generație” de avioane autonome. Compania este în cursă pentru a construi avioane de luptă în colaborare pentru Forțele Aeriene.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Prim-miniștrii și președinții țărilor Uniunii Europene au convenit, la primele ore ale zilei de joi, să accepte noi sancțiuni împotriva Iranului, după atacul masiv din weekend, efectuat asupra Israelului.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
