Khan, însă, și-a exprimat opoziția față de această idee, cel puțin până când va exista o soluționare politică care să răspundă, în mod satisfăcător, cererilor palestiniene. În timp ce normalizarea deplină a relațiilor dintre Israel și Pakistan ar putea fi încă un proiect de viitor, China ar putea media între aceste două țări care nu au stabilit niciodată relații diplomatice bilaterale, avnd un dialog asigurat de către proxy. În acest sens, DefenseRomania, vă prezintă o analiză despre cum ar arăta un viitor triunghi China-Pakistan-Israel.
O privire asupra istoriei interacțiunilor dintre Israel și Pakistan sugerează că aceste două țări și-ar putea normaliza cu ușurință relațiile. Desigur, a existat o enormă ostilitate, la nivel declarativ extrem de violentă din partea Pakistanului, de la înființarea statului Israel în 1948, având în vedere legăturile și dependența Pakistanului cu/de țările arabe.
Cu toate acestea, cele două țări au reușit să stabilească contacte politice directe în mai multe ocazii în anii 1990 și începutul anilor 2000, deoarece Acordurile de la Oslo și înființarea Autorității Palestiniene au dus la o restatuare a locului statului Israel în Orientul Mijlociu. Contactele informale au atins cele mai înalte niveluri de putere și influeneță în ambele state. De exemplu, în 2005, prim-ministrul israelian Ariel Sharon și președintele pakistanez Pervez Musharraf au dat mâna la summitul Organizației Națiunilor Unite. În plus, tot mai multe rapoarte indică cooperarea în domeniul luptei împotriva terorismului, între serviciile de informații din ambele țări.
Motivul principal al tensiunilor este ideologic și cultural, mai degrabă decât geopolitic. Pakistanul și Israelul nu au cunoscut niciodată războaie, nu există nicio dispută geografică între ei și ambii sunt interesați să lupte împotriva extremismului islamic. Cu toate acestea, după declarația primului ministru Khan, Pakistanul pare gata să construiască o formă de relație cu statul Israel. Cu toate acestea, o relație bilaterală nu înseamnă normalizare completă. O privire mai profundă asupra dinamicii dintre Pakistan și Israel dezvăluie rupturi profunde, răni și multe oportunități pierdute, care ar putea împiedica deschiderea de relații diplomatice bilaterale în viitorul apropiat sau chiar îndepărtat.
Există mai multe obstacole în calea normalizării. Unul este numărul tot mai mare de extremiști religioși din societatea pakistaneză și influența supradimensionată a liderilor militari care doresc să-și păstreze statutul social privilegiat prin sprijinirea clericilor musulmani. Acești clerici se opun vehement oricărei relații cu statul evreu.
O astfel de situație a dus la o creștere semnificativă a sentimentului anti-Israel în Pakistan, ceea ce descurajează guvernul pakistanez să-și facă publice relațiile politice cu Israelul. Mai mult, blochează orice dezvoltare reală, publică și asumată a unei relații bilaterale normale, cu accent mai ales pe elementul economic, crucial pentru stabilitatea Pakistanului.
În același timp, Pakistanul are multe motive pentru normalizarea cu Israelul. În ultimii ani, a existat o colaborare fără precedent între India și Israel, manifestată parțial printr-o asistență extraordinară în domeniul securității acordata de către Israel Indiei. Pakistanul interpretează orice asistență legată de securitatea Indiei ca fiind, în cele din urmă, îndreptată împotriva sa.
Datorită complexului sistem de securitate nucleară dintre cele doua țări rivale, colaborarea Israel-India (mediate de cele mai multe ori de către SUA) a fost și este privită de către Islamabad ca un dezavantaj material în raport cu India. Iar aceasta percepție nu a fost absolut deloc schimbată în ultimele decenii.
De aceea Israelul este foarte atent să nu cadă în cursa clasică a politicii statale de tip trilaterală, în care să se poată forma bilaterale majoritare care să devină ostile intereselor sale de lungă durată. Ca atare, Islamabad și Ierusalim încearcă, discret însă, să rescrie dicționarul lingvistic al acestei relații. Deși mulți analiști sunt de acord în a sugera că, dacă Pakistanul va face pași spre normalizare, Israelul ar putea fi mai puțin înclinat să colaboreze îndeaproape cu India.
Din punctul de vedere israelian acest principiu nu poate fi aplicat, Ierusalim făcând eforturi deosebite să mențină relațiile atât cu Pakistan cât și cu India, la nivel de egalitate, tocmai pentru a nu permite impresia ca favorizează oricare dintre părți.
Un alt stimulent pentru Pakistan este o posibilă îmbunătățire a relației sale cu SUA. Pozițiile cheie din administrația Biden au revenit persoanelor care simpatizează cu Israelul, precum Anthony Blinken, care a fost numit secretar de stat. Dacă Pakistanul s-ar normaliza cu Israelul, ar arăta disponibilitatea de a coopera cu un important aliat al SUA. Până în prezent, ofițerii americani de informații și militari au anumite suspiciuni despre Pakistan, dintre care multe sunt legate de programul său nuclear.
Programul nuclear al Pakistanului aruncă, de asemenea, o umbră lungă asupra relației sale cu Israelul.
Ca atare colaborarea din ce în ce mai puternică dintre India și Israel coincide cu adâncirea tensiunilor dintre India și Pakistan datorită politicilor din Kashmir ale administrației primului ministru Modi. Această confluență de situații crește potențialul de deteriorare al relațiilor dintre Israel și Pakistan. Deja Pakistanul acuză în mod deschis Israelul că se implică în disputa istorică asupra Kashmirului de partea Indiei.
În plus, îngrijorările internaționale cu privire la adevărata stare a programului nuclear al Pakistanului se intensifică. Pakistanul continuă să-și dezvolte capacitățile nucleare, cu accent pe capacitatea sa de a putea opera o doua lovitură. Fapt extrem de important în dinamica relațiilor dintre cele două țări și în ansamblu complex de interese din regiune.
Situația economică a Pakistanului, activitatea teroristă sporită și rapoartele de radicalizare religioasă în rândul ofițerilor superiori (care dețin accesul la butonul nuclear), sporesc necesitatea de a crea „un canal de comunicare” între Israel și Pakistan.
Aparent, recenta apropierea a Israelului de statele din Golf, în special Arabia Saudită, trebuia să creeze o deschidere pentru a stabili un astfel de canal. Dar relațiile dintre Riad și Islamabad au atins un nivel minim fără precedent din mai multe motive, în special lipsa sprijinului Arabiei Saudite pentru Islamabad în disputa istorica din Kashmir și apropierea Pakistanului de Iran.
Aceste evoluții au ridicat îndoieli cu privire la eficiența unei medieri din partea Arabiei Saudite (și aliaților săi din regiune) între Israel și Pakistan. De asemenea, este îndoielnic faptul că Statele Unite ar putea fi mediator, având în vedere suspiciunile profunde ale elitei de la Islamabad cu privire la motivele de intervenție ale Washingtonului, suspiciuni care s-au adâncit în timpul mandatului președintelui Trump.
O țară care ar putea îndeplini în mod eficient acest rol mediator este China, vecina Pakistanului. Acest lucru se datorează faptului că China menține o relație strânsă atât cu Israelul (în ciuda dificultăților de pe axa SUA-Israel-China), cât și cu Pakistanul, care depinde din punct de vedere economic de China. Având în vedere interesul său clar pentru stabilitatea regionalță, în scopul creșterii sale economice, China poate servi ca un mediator echitabil și stabil între Israel și Pakistan. Ca atare, China are puterea de a ajuta părțile să evite o escaladare inutilă care ar putea submina stabilitatea în Asia și nu numai.
Inițiativa Chinei denumită BRI, care urmărește creșterea conectivității comerciale și de transport în întreaga Eurasia, a oferit țărilor din Orientul Mijlociu și, în cazul analizat, Pakistanului, un rol central în strategia globală a Chinei. Din punct de vedere istoric, Orientul Mijlociu a servit ca o piață importantă și o cale importantă pentru comerțul global, iar BRI continuă în această tradiție a drumului mătăsii. În lumina BRI, interesele Chinei în regiune includ nu numai fluxul sigur și fiabil de petrol și resurse energetice primare, atât de necesare menținerii creșterii economice chineze, ci și stabilitatea geopolitică necesară dezvoltării proiectelor sale de expansiune atât pe uscat, cât și pe mare.
Ca atare Israel și Pakistan sunt componente cheie ale BRI. Inițiativa ar putea consolida rolul pe care îl joacă firmele chinezești în economia israeliană, oferind un potențial de dezvoltarea deosebit al infrastructurii, precum și la creșterea consumului israelian de bunuri chineze. China dorește să-și apere investițiile în Israel, ca atare are interese majore de a menține o claritate deosebită a relațiilor cu toți actorii regionali, iar stabilitatea relațiilor dintre aceștia este element critic pentru politica sa externă.
Având în vedere interesele sale imediate, China dorește ca Israelul să fie protejat de vecini ostili. Dacă Pakistanul va dori să își normalizeze relațiile cu Israelul, acest lucru ar semnala celor de la Teheran refuzul său de a susține escalada iraniană împotriva Israel, mai ales în spațiile fluide și extrem de sensibile din Siria, Irak și spațiul de confluență mediteraneean.
Având în vedere relația strânsă și în curs de dezvoltare a Pakistanului cu Iranul, un astfel de semnal ar putea împiedica politicile expansionist ale Teheranului într-un mod care servește scopurilor directe ale Chinei.
Pe de altă parte Pakistanul are o relație lungă și fructuoasă cu China, iar locația sa strategică îl transformă într-o o verigă importantă în interiorul BRI. Instabilitatea internă a Pakistanului și dorința de a-și diminua dependența de SUA îl fac receptiv atât la deschiderile politice, cât și la cele economice oferite de către China. Din punct de vedere securitar și strict local, Pakistan servește și intereselor microlocale ale Chinei, menținând India ocupată cu apărarea frontierei sale de nord-vest, mai degrabă decât frontiera contestată cu China.
Mai mult, contribuția la construirea unor relații stabile Israel-Pakistan va construi reputația Chinei ca mediator internațional. Ca urmare a acordurilor de normalizare mediate de SUA între Israel și Bahrain, EAU și Sudan, China speră probabil să își pună propria amprentă în domeniul păcii din Orientul Mijlociu.
De aceea este important să analizăm cu sânge rece, fără interjecții ideologice de tip Război Rece, modelul de relații externe pe care China, obligată de intrarea sa în rândul superputerilor mondiale, trebuie să le construiască la nivel global, trecând prin spațiile regionale de imediat interes pentru Beijing.
Analiștii chiar vorbesc despre un paradox. Impulsul pentru relații mai bune între Israel și Pakistan ar putea să nu provină din țările din Golf, în ciuda valului recent de acorduri de normalizare cu Israel.
Tot mai mult, se impune China ca actor pentru a deschide comunicațiile. Dacă va avea succes, China ar putea să-și consolideze imaginea pașnică în Asia, în paralel cu promovarea obiectivelor sale geopolitice și economice. O geometrie politică variabilă dar care are constante istorice.
Iar triunghiul care se formează, doar și datorită dinamicii economice, China-Israel-Pakistan va provoca mutații serioase atât regionale cât și globale. Noul actor își învață deja rolul.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit atunci când liderul Camerei Reprezentanților va supune la vot problema ajutorului pentru Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele american Joe Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul japonez Fumio Kishida la Casa Albă.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Declarația președintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia nu poate fi exclus niciun scenariu în Ucraina, inclusiv desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, a eliminat tăcerea asupra discuțiilor publice pe această temă. În ciuda faptului că Casa Albă și principalii lideri europeni au exclus această posibilitate, analiștii și comentatorii occidentali consideră, la fel că ministrul polonez de externe Radek Sikorski, că "prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput".
Ucraina poate câștiga acest război împotriva Rusiei, a declarat marți, 9 aprilie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Austin, acest lucru înseamnă că Ucraina poate rămâne o țară suverană, independentă și democratică, care are capacitatea de "a-și apăra teritoriul suveran și de a descuraja o agresiune".
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Trupele rusești din Ucraina continuă să obțină terminale Starlink prin lanțuri de aprovizionare obscure și intermediari, în timp ce SpaceX nu a oprit accesul la aceste dispozitive, a relatat Wall Street Journal pe 9 aprilie. Șeful Serviciului ucrainean de informații militare Kirilo Budanov a declarat în februarie pentru Wall Street Journal că forțele rusești folosesc mii de terminale Starlink în Ucraina, reluând afirmații anterioare ale serviciilor de informații militare și ale mass-media.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat pe 8 aprilie că Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea față de aliații săi cu privire la sprijinul pe care China il acorda Rusiei în contextul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Polonia solicită în mod oficial desfășurarea de arme nucleare NATO pe teritoriul său în cadrul programului de partajare a armelor nucleare, invocând necesitatea de a consolida descurajarea împotriva Rusiei după ce Moscova a amplasat arme nucleare tactice în Belarus.
Serviciile britanice de informații consideră că ancheta desfășurată de autoritățile ruse în cazul ministrului adjunct al apărării Timur Ivanov, suspectat de corupție, l-ar putea implica inclusiv pe prim-adjunctul ministrului rus al apărării, Ruslan Tsalikov, care a fost deja interogat de FSB, potrivit unui raport al Ministerului britanic al Apărării din 1 mai.
Noi detalii privind integrarea armelor occidentale pe avioanele din epoca sovietică ale Ucrainei, prezentate de analiştii militari, demonstrează cum unele dintre task-urile a căror rezolvare durează de obicei ani de zile pot fi realizate în doar câteva săptămâni cu o abordare inedită - modernizarea unei aeronave prin utilizarea de tehnologii disponibile pe piaţa liberă.
În următoarele două luni, Forțele Aeriene Israeliene vor scoate din uz mai multe baterii antiaeriene de tip MIM-104 Patriot, potrivit The Times of Israel cu referire la reprezentanții armatei israeliene. Forțele Aeriene Israeliene intenționează să renunțe la vechile sisteme de apărare antirachetă Patriot în următoarele luni și să le înlocuiască cu capacități mai avansate de apărare antiaeriană. În februarie, Forțele Aeriene Israeliene au declarat că se află în proces de dezafectare a mai multor baterii Patriot, cunoscute în țară și sub numele de Yahalom. Personalul care operează aceste sisteme va fi supus unui curs de recalificare pe alte sisteme.
În noaptea de 1 mai, rafinăria de petrol din Ryazan a fost lovită de drone ucrainene. Operația este una marca GUR (Direcția de Informații) a Ministerului ucrainean al Apărării, a precizat agenția de presă RBK Ucraina care a primit informația din partea unor surse din serviciile speciale.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și șeful Statului Major Întrunit, generalul Charles Brown, au prezentat în fața Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților din SUA bugetul apărării pentru următorul an fiscal. S-a acordat multă atenție capacității Statelor Unite de a contracara actualele amenitari de securitate.
Aproximativ 5.000 de militari și 320 de mijloace tehnice, din șapte state aliate și partenere, vor participa, în perioada 5-24 mai, la exercițiul multinațional SWIFT RESPONSE 24/ DEFENDER 24 al Comandamentului Forțelor Terestre ale SUA în Europa și Africa (USAREUR-AF). România participă cu 2300 de militari și 220 de mijloace tehnice iar în cadrul exercițiului va avea loc totodată și una din cele mai mari operațiuni de desant aerian de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ucraina tocmai a primit al doilea sistem de apărare antiaeriană Skynex din partea Germaniei, ca parte a ultimului pachet de ajutor militar, a anunțat guvernul german la 29 aprilie. Acesta este cel mai recent ''supliment'' pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, care se confruntă cu dificultăți, rămânând fără muniție din cauza întârzierilor ajutorului american, dar care a fost reconfirmat în ultimele săptămâni prin promisiuni de noi sisteme de rachete, cum ar fi legendarul Patriot.
În cadrul unui mesaj postat pe canalul său de Telegram, șeful mișcării publice “Suntem împreună cu Rusia” din Regiunea Zaporojie, Vladimir Rogov, a anunțat că, în cursul nopții de 30.04.2024, Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac masiv asupra Peninsulei Crimeea. Potrivit precizărilor acestuia, militarii ucraineni au întrebuințat din nou rachete balistice de tip ATACMS. Rogov a menționat că sistemul rusesc de apărare antiaeriană “a funcționat perfect”, în zona localităților Dzankoy și Simferopol.
Poliţia georgiană, la ordinul guvernului, a folosit forţa marţi împotriva manifestanţilor de la Tbilisi, unde mii de persoane s-au adunat pentru a treia săptămână ca să protesteze împotriva unui proiect de lege controversat, transmite AFP.
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a încurajat marți statele care dețin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care așteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în fața Rusiei, relatează Agerpres, care citează AFP.
Armata ucraineană se confruntă cu superioritatea trupelor ruse în materie de efective și armament, încercând să oprească înaintarea rapidă a acestora la nord-vest de orașul Avdiivka, în regiunea Donețk, de unde localnicii fug pentru a scăpa de ocupația rusă, relatează agențiile internaționale.
Ministrul britanic al apărării a declarat că Italia a trimis rachete Storm Shadow în Ucraina, ridicând vălul de secret din ultimele luni privind sprijinul italian cu armament acordat Ucrainei.
Polonia a anunțat ce nume vor purta avioanele F-35 Lightning II de generația a V-a pe care le-a achiziționat din SUA.
Industria din Turcia pare de neoprit. Turcii au demarat proiectarea unui portavion autohton, care va fi mult mai mare decât TCG Anadolu, care e de fapt nava de asalt amfibie multifuncțională, dar clasificată ca portavion ușor. Desigur, procesul e unul complicat și îndelungat, dar la capătul lui turcii vor fi printre puținele state din lume care se vor lăuda că operează două portavioane.
Ministerul francez al Forțelor Armate a emis un ordin pentru companiile industriale implicate în fabricarea de rachete antiaeriene și antibalistice Aster, cerându-le să dea prioritate acestor comenzi în raport cu alte proiecte, a anunțat luni ministrul apărării Sebastien Lecornu, conform Agerpres, care citează AFP.
O delegaţie Hamas a părăsit Cairo şi va reveni cu un răspuns la cea mai recentă propunere de armistiţiu în Fâşia Gaza asociată cu eliberarea ostaticilor, a anunţat presa de stat egipteană în noaptea de luni spre marţi, transmite Agerpres, care citează AFP.
După aproape patru luni de prezență în Marea Roșie, USS Dwight D. Eisenhower (CVN-69) și USS Gravely (DDG-107) au tranzitat, vineri, Canalul Suez.
Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene și candidată a Partidului Popular European (PPE) la președinția acestei instituții, a declarat luni că nu exclude posibilitatea interzicerii TikTok în Uniunea Europeană dacă va fi realesă pentru un nou mandat după alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie, conform informațiilor furnizate de EFE.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marţi că armata israeliană va intra "cu sau fără acord" în Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, pentru a elimina cele patru batalioane Hamas despre care spune că rămân în acea zonă, transmite Agerpres, care citează EFE.
Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP, potrivit Agerpres, purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.
Sursele de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, pe 29.04.2024, o dronă de cercetare de tip MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale ale SUA a zburat, pentru prima dată, deasupra apelor Mării Negre.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu pe care l-a acordat televiziunii americane Fox News, a reiterat presei americane importanța sprijinirii Ucrainei. Liderul român a abordat și controversatul subiect în America, anume faptul că SUA sunt „singure în sprijinirea Ucrainei”.
România a trimis, luni, în Fâşia Gaza, un nou transport cu produse alimentare şi articole de cazarmament, în valoare de 8,2 milioane de lei, în continuarea acordării de asistenţă umanitară populaţiei civile.
Germania și Franța au oficializat acordul privind dezvoltarea Eurotankului, program cunoscut oficial sub denumirea de MGCS (sistem terestru de luptă, Main Ground Combat System).
Începând de luni, nouă presupuși membri ai unei grupări conduse de aristocratul german Prințul Heinrich al XIII-lea de Reuss sunt judecați de un tribunal din Stuttgart, fiind acuzați de terorism și înaltă trădare, conform Agerpres, care citează DPA.
Președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, senatorul Titus Corlățean, l-a primit joi, 25 aprilie 2024, pe ambasadorul Japoniei la București, Takashi Katae, în vizită de prezentare, cu prilejul începerii mandatului.
Ne-am fi dorit să informăm publicul că în România au loc exerciții de mobilizare cu convocarea rezerviștilor menite să ne mai liniștească îngrijorările legate de războiul de la poartă și să arate națiunii noastre, dar și agresorului din vecinătate, că țara are capacitatea să își genereze forța necesară de răspuns în caz de necesitate.
Preşedintele american Joe Biden a discutat duminică la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, prilej cu care şi-a reafirmat angajamentul ferm faţă de securitatea Israelului şi şi-a "reiterat poziţia clară" în privinţa unei posibile invazii israeliene la Rafah, a anunţat Casa Albă, transmite Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
În 2024, Ministerul Apărării are cel mai mare buget din ultimii 30 de ani - peste 95 miliarde de lei. Minimum 20% din aceste fonduri sunt obligatoriu alocate cumpărării echipamentelor noi, însă, potrivit oficialilor Armatei, procentul se va duce spre 30-35% - practic, cam 6,5 miliarde de euro.
Ucrainenii încearcă să distrugă munițiile rușilor, înainte de a fi folosite pe front.
Drumarii israelieni încă mai găsesc rămășițe de rachete balistice lansate de Iran în timpul atacului său asupra Israelului, pe 14 aprilie, în regiunea Negev, în ciuda faptului că au trecut zece zile de la atac iar purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a susținut că 99% dintre rachetele și dronele iraniene au fost interceptate.
