Ministerul japonez Apărării intenționează să folosească vehicule aeriene fără pilot (UAV) echipate cu senzori în infraroșu pentru a identifica din timp (avertizare timpurie) atacurile cu rachete hipersonice.
Informații recente indică faptul că un sistem de detectare bazat pe drone a fost propus ca un răspuns la dezvoltarea de către China și Rusia a armelor de foarte mare viteză și, în mod specific, pentru a contracara o nouă clasă de rachete balistice, care transportă vehicule cu planare hipersonică.
Potrivit publicației ”The War Zone”, care citează cotidianul nipon Sankei Shinbun, Ministerul Apărării Japoniei a anunțat proiectul, pe 7 august, site-ul japonez de presă descriind demersul ca „graba Tokyo de a dezvolta capabilități pentru a contracara dezvoltarea armelor hipersonice”.
Vehiculele aeriene fără pilot vor fi echipate cu aparatură de detectare în infraroșu existentă, concepută inițial pentru identificarea atacurilor cu rachete balistice. „Verificare tehnologică” a aparaturii de detecție a fost finalizată în 2019. Dronele vor opera într-un spațiu aerian cât mai apropiat de inamic și vor putea să rămână în aer pentru perioade lungi de timp.
Acest sistem japonez de detectare ar presupune UAV-uri multiple, care monitorizează continuu spațiul aerian și transmit datele colectate către stațiile terestre, apreciază publicația The War Zone.
Tipul de dronă prevăzut pentru această misiune de supraveghere nu este specificat, dar zborul fără pilot este un domeniu în care armata japoneză investește din ce în ce mai mult. Apărarea antiaeriană niponă a comandat trei drone de supraveghere la mare altitudine RQ-4B Global Hawk Block 30, prima fiind deja testată la Palmdale, California, în aprilie anul acesta. Capabilă să zboare la o altitudine de până la 18.300 m și să rămână în aer mai mult de 32 de ore, RQ-4 ar fi un candidat potrivit pentru detectarea rachetelor hipersonice, dar o flotă de trei vehicule pare insuficientă să ofere gradul de acoperire necesar, consideră The War Zone.
Deplasându-se cu viteze de peste 5 Mach, armele hipersonice zboară la viteze similare cu rachetele balistice, dar spre deosebire de acestea, nu urmează o traiectorie previzibilă și sunt capabile să facă manevre evazive în timp ce se îndreaptă spre țintă, făcându-le mai greu de detectat și de lovit cu mijloace cinetice.
Abordarea SUA, privind avertizarea timpurie despre atacurile cu rachete hipersonice, este oarecum similară cu cea japoneză. Agenția de Apărare împotriva Rachetelor (MDA) a conceput un sistem bazat tot pe UAV-uri, care să detecteze rachetele balistice ostile, inclusiv pe cele care transportă vehicule cu glisare rapidă (vehicule hipersonice). MDA a efectuat teste ale senzorilor în infraroșu și cu laser utilizând drone MQ-9 și algoritmi de urmărire și discriminare (detecție) de mare precizie. Într-un test din 2016, care a avut loc în Hawaii, o pereche de MQ-9 au detectat și urmărit cu succes o țintă balistică.
Cotidianul nipon Sankei Shinbun precizează că amenințările hipersonice sunt reprezentate de vehiculele cu glisare rapidă DF-ZF chinezesc și Avangard rusesc. Primul folosește racheta balistică DF-17 pentru a fi ridicat la mare altitudine și pentru a atinge viteza corespunzătoare, iar cel de-al doilea este transportat de rachetele balistice intercontinentale grele SS-19 Stiletto, SS-18 Satan și viitoarele SS-X-29 / SS-X-30.
Raportul din presa niponă subliniază că guvernul de la Tokyo își propune să construiască și o constelație cu un „număr mare” de sateliți de dimensiuni reduse pe o orbită joasă a Pământului, ca parte a acestei rețele mai mari de supraveghere. Efortul ar putea fi paralel cu cel american, iar Japonia ar primi date de avertizare timpurie și din partea SUA.
Comentariul autorului: Într-un mod oarecum paradoxal, dar explicabil, protecția antihipersonică este cu un pas înainte față de rachetele hipersonice, cel puțin din partea SUA.
Datorită, sistemului antirachetă AEGIS, proiectat să neutralizeze amenințările balistice, care în ultima fază a traiectoriei ating viteze foarte mari, adaptarea la rachetele hipersonice de tip ”vehicul cu glisare rapidă” (Glide Vehicle – GV) se va face rapid, dacă nu cumva, s-a făcut deja.
Ar mai fi de menționat că rachetele hipersonice rusești Khinzhal și Avangard, alături de cele DF-ZF ale Chinei, nu au încă o confirmare operațională, toate informațiile despre acestea provenind doar din cele două țări.
Pe de altă parte, provocarea cea mai mare pare să fie interceptarea rachetelor de croazieră, care zboară la viteze hipersonice, cunoscute sub denumirea de HAW (Hypersonic Air-breathing Weapon), deoarece dacă GV, zburând la înălțime foarte mare, pot fi identificate din timp, la HAW nu există această oportunitate.
Dar, deocamdată, nu există încă nicio rachetă de croazieră hipersonică funcțională, în lume. Rusia pare cea mai avansată în domeniu, efectuând, conform comunicatelor Ministerului rus al Apărării, mai multe teste cu racheta Zirkon. Nu se știe, când acest tip de rachetă va intra oficial în dotarea Forțelor Armate ruse.
În plus, s-a speculat că deși Rusia va avea racheta Zirkon operațională, nu deține încă capabilitățile necesare să ghideze acest tip de rachetă către ținte, datorită lipsei unui sistem de control prin satelit a rachetei.
Datorită vitezelor foarte mari, apare un fenomen de ionizare în jurul rachetelor hipersonice, care duce la întreruperea comunicației. De aceea, pe timpul zborului este practic imposibil să faci corecții de la bază asupra traiectoriei acesteia în cazul țintelor mobile, racheta bazându-se doar pe ce are stocat în memorie, iar senzorii de detecție putând și ei să fie afectați de această ionizare. Acest fenomen de întrerupere a comunicațiilor (radio blackouts) este prezent la reintrarea în atmosferă a navetelor și capsulelor spațiale, când vitezele atinse sunt extrem de mari.
În aceste condiții de imposibilitate a dirijării rachetei hipersonice, țintele predilecte vor fi cele fixe, cu coordonate geografice bine cunoscute, cum ar fi scutul antirachetă de la Deveselu, din România.
Traiectoriile balistice clasice, chiar dacă sunt parcurse la viteze hipersonice sunt la îndemâna sistemelor americane antirachetă, iar traiectoriile cu manevre evazive, pot fi descifrate, cu algoritmi de analiză și predicție, la care se lucrează în prezent.
Avansul tehnologic pe partea de apărare antirachetă rămâne în continuare de partea SUA, care au demonstrat în repetate rânduri performanța tehnologiei, în timp ce Rusia încă are probleme cu sistemele simple de apărare antiaeriană bazate doar pe senzori, fapt reieșit din recentul conflict din Nagorno-Karabah, din toamna anului 2020. În cazul sistemelor antirachetă bazate pe algoritmi, decalajul tehnologic ar putea fi și mai mare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
În următoarea perioadă vor ajunge în țară încă patru avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon iar până la finalul anului 2024 va ajunge toată escadrila. E vorba desigur de cele 32 de avioane F-16 achiziționate din Norvegia.
La începutul lunii martie au apărut informații din partea unor instituții americane, care au indicat că se fac demersuri pentru a trimite primele șase avioane de luptă F-16 în Ucraina până în vară. Pregătirea pentru doisprezece piloți ucraineni, programată să se încheie până în vara acestui an, este în curs de desfășurare în prezent în Danemarca, SUA și Marea Britanie.
Turcia are nevoie urgent de avioane de luptă. Sătulă să aștepte după F-16 Fighting Falcon americane, care devin mai mult o himeră, turcii au demarat oficial negocierile pentru avioane Eurofighter europene, dar au o problemă.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare, pe 20.03.2024, SUA și Marea Britanie au desfășurat misiuni de cercetare strategică în zona litoralului românesc și apelor Mării Negre. Cele două state membre NATO au întrebuințat în acest scop două aeronave de cercetare radioelectronică de tip RC-135V și RC-135W.
În alocuțiunea să susținută în cadrul reuniunii ''Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei'', ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a dat un exemplu de utilizare eficientă în prima linie a sistemelor de apărare aeriană furnizate Kievului de către parteneri occidentali. În special, într-una dintre cele mai intens disputate zone ale frontului, avioanele rusești lansau între 5 și 60 de bombe ghidate pe zi. Situația s-a schimbat atunci când sistemele ucrainene de apărare aeriană au doborât trei bombardiere ruseşti într-o singură zi.
Pentagonul a conturat "linii roșii" privind utilizarea avioanelor F-16 ucrainene în timpul războiului ruso-ucrainean. Publicaţia ucraineană ArmyInform a relatat acest lucru, citându-l pe Patrick Ryder, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Apărare al SUA, într-un interviu acordat RFE/RL. Răspunzând la o întrebare despre restricțiile privind utilizarea F-16, Ryder a răspuns că țările occidentale văd utilizarea acestor avioane de luptă doar pe teritoriul suveran al Ucrainei.
Adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Ivan Gavrilyuk, a declarat, pe 19.03.2024, că, în ultimele trei luni Rusia a aruncat aproximativ 3.500 de bombe de aviație asupra pozițiilor Forțelor Armate ale Ucrainei. Potrivit precizărilor oficialului ucrainean, cifra este de 16 ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023.
Trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat marţi, 19 martie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești, precizează Forțele Aeriene Române. Aeronavele vor deservi Centrul de Instruire înființat ca urmare a colaborării dintre Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române și Ministerul Apărării din Țările de Jos, prin Forțele Aeriene Regale Olandeze, în parteneriat cu Compania Lockheed Martin și cu sprijinul Regatului Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos a ''Coaliției Internaționale F-16''.
O imagine foto analizată cu atenție confirmă faptul că francezii se mișcă rapid. Franța a livrat deja Ucrainei bombe ghidate AASM cunoscute și ca Hammer, pe care le-a integrat pe avioane sovietice de tip MiG.-29.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în ultimele zile, sursele deschise (OSINT) au monitorizat deplasarea cargourilor rusești Sparta IV (IMO: 9743033) și Ursa Major (IMO: 9538892), care au părărsit portul Tartus din Siria și se îndreaptă spre Rusia (probabil către Sankt Petersburg). Cele două nave sunt urmate de petrolierul rusesc Yaz (IMO: 9735323).
Misiunea va fi efectuată sub conducerea Germaniei de către personal german și francez din escadronul binațional de transport aerian „Rhein/Rhin” din Évreux , folosind două avioane de transport C-130J Hercules. Punctul de plecare al zborurilor este o bază aeriană din Iordania.
Dronele ucrainene au atacat în această dimineață două rafinării de petrol din regiunea rusă Samara. Incendiile care au izbucnit la ambele uzine imediat după atacuri s-au întins pe sute de metri pătrați.
Într-un final, după o perioadă de întârziere, a avut loc zborul inaugural al unui IAR-99 SM modernizat din cele 10 aflate în acest proces.
Majoritatea deputaților susțin poziția lui Sholtz conform căreia rachetele nu pot fi transferate Ucrainei.
Forțele Aeriene ale SUA intenționează să renunţe la 250 de avioane deodată în cererea de a avea un buget stabil pentru anul fiscal 2025, după cum reiese din proiectul de buget al Departamentului american al Apărării, în valoare totală de 849,8 miliarde de dolari. Potrivit acestuia, Forțele Aeriene ale SUA urmează să renunţe în total la 205 avioane de luptă, 34 de aeronave transport și 22 de avioane de antrenament.
Statele Unite sunt gata să trimită pe frontul din Ucraina mult temutele rachete ATACMS cu rază de aproape 300 de km.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat marți potențiala vânzare către Polonia a 821 de rachete aer-sol AGM-158B-2 în valoare de 1,77 miliarde de dolari. "Departamentul de Stat a luat o hotărâre prin care aprobă o posibilă vânzare militară externă către Guvernul Poloniei de rachete AGM-158B-2 Joint Air-to-Surface Standoff Missile cu rază de acțiune extinsă All-Up-Rounds și elemente conexe de sprijin logistic și de program pentru un cost estimat de 1,77 miliarde de dolari", a anunțat într-un comunicat Agenția americană de Cooperare pentru Securitate și Apărare. Comanda uriață de rachete a fost anunțată în contextul vizitei unei delegații poloneze, condusă de președintele Poloniei, la Washington.
Militari americani și norvegieni vor zbura din Alaska peste Polul Nord pentru a efectua un salt cu parașuta în Norvegia.
Bombardiere și avioane de luptă cu rază lungă de acțiune au fost trimise peste Marea Baltică de comandamentul aviației ruse cu rază lungă de acțiune.
SUA vor trimite asistență militară în valoare de 300 de milioane de dolari în Ucraina, în baza unui plan improvizat.
Pe data de 21 februarie 2024 în Turcia a avut loc zborul inaugural al Kaan, primul avion de generația a 5-a dezvoltat de industria turcă. O performanță uriașă în contextul în care puține state se pot lăuda cu construcția unor asemenea avioane de luptă. Însă e un scenariu realist producția în masă a Kaan?
Un avion american de recunoaștere strategică U-2 Dragon Lady a fost reperat în spațiul aerian polonez. Imaginea cu avionul a fost publicată de către plan-spotterul Karol Prokopiuk. Fotografii din domeniul aviației au înregistrat un zbor al avionului american de recunoaștere la mare altitudine U-2 pe 10 martie 2024. Avionul a fost localizat in spațiul aerian al Poloniei și se pare că zbura într-o direcție necunoscută.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
Potrivit unor surse rusești, Forțele Armate ale Ucrainei au început să folosească baloane meteorologice pentru executarea unor atacuri în adâncimea teritoriului Federației Ruse. În ultimele două zile, mai multe astfel de obiecte zburătoare au fost interceptate în diverse regiuni rusești.
O uzină aflată în regiunea rusă Tatarstan, care construiește bombardiere pentru Forțele Aeriene Ruse, a fost atacată de drone ucrainene în dimineața zilei de 17 aprilie, a confirmat Direcția Principală de Informații (HUR/GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării .
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
Potrivit presei din Azerbaidjan, Rusia a început să-și retragă contingentul de menținere a păcii de pe teritoriul Nagorno-Karabah. Primele coloane de vehicule blindate rusești au părăsit deja regiunea.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
”Niciodată nu a fost atât de complicat”. Neglijența Occidentului este catastrofală și amenință cu înfrângerea armatei ucrainene - avertizează generalul Waldemar Skrzypczak.
Consilierul pe probleme de securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat astăzi că Departamentul Apărării, împreună cu Comandamentul Central al SUA, continuă să sporească gradul de pregătire și de integrare a sistemelor de apărare aeriană și de avertizare timpurie în Orientul Mijlociu, pentru a reduce eficiența utilizării rachetelor și dronelor iraniene în cazul efectuării unor noi atacuri.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
Răspunsul la o posibilă acţiune israeliană împotriva Iranului va fi „mai rapid şi mai puternic”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Republicii Islamice, Ali Bagheri Kani.
Marți, 16 aprilie, la Moscova a izbucnit un incendiu la uzina militară Avangard, care produce rachete pentru complexele S-300 și S-400. Incidentul vine la câteva zeci de ore după ce o stație radar rusească în valoare de 100 de milioane de dolari a fost lovită de șapte drone aeriene kamikaze.
Revenirea are loc și la doar două zile după atacul iranian eșuat asupra Israelului.
Trei drone au fost observate deasupra unui aeroportului Mihail Kogălniceanu, în noaptea de 15 spre 16 aprilie. Împotriva lor au fost folosite mijloace de bruiaj electronic, a început o anchetă asupra incidentului.
În timpul recentelor reuniuni ale cabinetului de război israelian, ministrul apărării, Yoav Gallant, și ministrul Benny Gantz au solicitat amânarea unei lovituri de retorsiune împotriva Iranului până la crearea unei coaliții regionale împotriva regimului iranian; cu toate acestea, o majoritate a cabinetului a considerat că răspunsul israelian ar trebui să fie imediat, cu sau fără coordonare cu alți aliați.
Recent, guvernul român a aprobat două ordonanțe de urgență prin care, printre altele, stabilește unele drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale (OUG nr. 26 din 21 martie 2024) sau face unele modificări și completări Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (OUG nr. 28 din 28 martie 2024).
Concernul german de armament Rheinmetall intenționează să construiască o fabrică de muniții în Lituania. Guvernul lituanian și Rheinmetall au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la această construcție. AFP notează că acest anunț este o manifestare a intenției de a reînarma Europa pe fondul amenințării rusești.
Ministrul britanic de externe David Cameron consideră că doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins un atac cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie, ar putea amenința escaladarea conflictului din Europa. Potrivit rapoartelor militare israeliene, 99% din cele 300 de rachete și drone lansate de Iran asupra Israelului la 13 aprilie au fost interceptate de sistemele de apărare ale țării, dar și de navele şi avioanele aliaților Israelului.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat participarea Armatei României la operaţia de securitate maritimă a Uniunii Europene EUNAVFOR ASPIDES şi solicită aprobarea pentru participarea Armatei României la operaţia maritimă de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN (OPG).
În urmă cu câteva săptămâni publicaţia The Aviationis a prezentat imaginea unui MiG-29 al Forțelor Aeriene Ucrainene, înarmat cu o bombă ghidată AASM Hammer de fabricație franceză, care oferă prima dovadă a utilizării acestei arme în războiul din Ucraina. La 12 aprilie 2024, publicaţia a revenit asupra acestui subiect, prezentând un nou material video care arată un avion ucrainean Su-27 Flanker care lansează bomba ghidată Hammer de fabricație franceză. Este pentru prima dată când apare o confirmarea că această bombă ghidata a fost integrată pe flota de avioane Su-27 a Forțelor Aeriene Ucrainene.
"Ne-am angajat să ajutăm Ucraina încă din prima zi", a fost răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce SUA și partenerii săi au reușit cu succes și în mod coordonat să apere Israelul împotriva atacurilor cu drone și rachete, dar nu au făcut același lucru pentru Ucraina.
Miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene (UE) se întâlnesc în cadrul unei reuniuni extraordinare marți, 16 aprilie, pentru a evalua evoluțiile după atacul Iranului asupra Israelului.
Statele Unite sprijină Ucraina în războiul pe care îl poartă în prezent și se angajează să îmbunătățească bunăstarea regiunii Mării Negre, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în cadrul celei de-a doua conferințe de securitate la Marea Neagră "Platforma internațională Crimeea", care are loc în aceste zile la Sofia, capitala Bulgariei.
Sunt atât de multe drone care patrulează pe cerul pe frontul din Ucraina, vânând orice mișcare, încât este aproape imposibil ca trupele ucrainene sau ruse să treacă pe câmpul de luptă fără a fi observate și ucise.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că țara sa nu va transfera avioane de luptă F-16 în Ucraina din cauza preocupărilor legate de propria sa securitate.
Avem confirmarea că sistemul Aegis Ashore, instalat în România și Polonia, e capabil să neutralizeze rachete balistice iraniene, acesta fiind și scopul inițial pentru care Scutul de la Deveselul a fost operaționalizat.
Expertul chinez pe Rusia, Feng Yujun, consideră, printre altele, că războiul rusesc din Ucraina a tensionat relațiile ruso-chineze.
Bugetul anual al IDF de aproximativ 23,6 miliarde de dolari depășește cheltuielile militare totale ale Egiptului, Iranului, Libanului și Iordaniei la un loc
Președintele ucrainean încearcă să impulsioneze efortul de război și a mers în vizită la una din fabricile care produce drone.
În contextul relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Germania și China, în primul rând în sfera economică, amplificate și de diferențele dintre cele două state legate de războiul din Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz a sosit duminică în China.
Avioanele de luptă F-15E Strike Eagle ale Forțele Aeriene americane (USAF) au doborât peste 70 de drone iraniene în timp ce se îndreptau către ținte din Israel, pe 13 aprilie, au declarat oficialii americani.
