Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Macedonia de Nord se cere în UE: "Promisiunile nu mai sunt suficiente"
11 dec 2019 / 22:30
Uniunea Europenă trebuie să-şi respecte promisiunea de a începe negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi mesajele de încurajare nu sunt de ajuns dacă se doreşte să se evite respingerea Europei de către cetăţenii săi. Avertismentul îi aparține şefului diplomaţiei din Macedonia de Nord.
de  Tudor Curtifan

Ţara nu va cădea în "capcana victimizării" după al treilea refuz al liderilor UE pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, a dat asigurări Nikola Dimitrov. Acelaşi refuz este valabil şi pentru Albania.

Instituţiile UE afirmă că Macedonia de Nord a efectuat reformele solicitate şi au dat undă verde pentru deschiderea negocierilor. Franţa însă s-a folosit de dreptul său de veto în cadrul summitului UE din octombrie de la Bruxelles, în timp ce Olanda şi alte state au blocat candidatura Albaniei. Pentru declanşarea acestui proces este obligatorie unanimitatea statelor membre.

Noua Comisie Europeană prezidată de germana Ursula von der Leyen doreşte să se meargă înainte cu procesul de aderare. Comisarul european pentru extindere, ungurul Oliver Varhelyi, s-a declarat convins luni că UE "îşi va corecta greşeala" deschizând negocierile de aderare la începutul lui 2020.

 

Promisiunile nu sunt suficiente

 

"Promisiunile nu mai sunt suficiente", a avertizat Nikola Dimitrov, venit la Bruxelles să participe la o reuniune a miniştrilor de externe din UE.

"Cred că aceste mesaje sunt pozitive, cred că sunt necesare... dar mai cred că, în acest stadiu, în calitate de ministru al afacerilor externe, îmi este foarte dificil să mă întorc la oameni şi să le vorbesc despre speranţă după ce am bătut în zadar la uşă de trei ori, în iunie 2018, iunie 2019 şi octombrie 2019", a declarat el.

"Cred că suntem într-un stadiu în care avem nevoie de o decizie pentru a le da cetăţenilor noştri speranţa că Europa ia cu adevărat în serios perspectiva noastră europeană", a subliniat el.

Ţara a luat măsurile cerute pentru respectarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei şi şi-a schimbat numele în Macedonia de Nord pentru a rezolva un diferend de lungă durată cu Grecia, care i-a obstrucţionat până acum eforturile de integrare internaţională.

 

Franța se opune

 

Franţa susţine însă că procesul de aderare este imperfect şi trebuie reformat înainte de orice nouă aderare. Această poziţie răspunde în special unor imperative de politică internă, întrucât opinia publică este îngrijorată de consecinţele financiare şi sociale ale oricărei noi extinderi a UE, notează France Presse, potrivit Agerpres.

Ţările din Europa Centrală şi de Est au fost în mod special nemulţumite de abordarea Franţei. Însă Nikola Dimitrov a refuzat să critice Franţa. Parisul a deschis o "dezbatere legitimă" privind procesul de aderare şi Macedonia de Nord este gata să se supună unui control suplimentar şi să accepte principiul "reversibilităţii", a afirmat el.

Potrivit acestui principiu, o ţară poate fi "retrogradată" în procesul de aderare dacă face paşi înapoi cu reformele. Sistemul actual prevede îngheţarea negocierilor, dar nu şi retrogradarea.

"Ne concentrăm asupra obiectivului de aderare. Vrem să producem în următoarele săptămâni alte reforme pentru a ne îmbunătăţi candidatura şi a face imposibilă o nouă respingere", a mai spus ministrul macedonean de externe.

Macedonia de Nord organizează în luna aprilie alegeri anticipate şi decepţia prilejuită de ultimul refuz riscă să fie exploatată de partidele naţionaliste, să îndepărteze ţara de UE şi să o apropie de Rusia.

Liderii celor şase ţări candidate din Balcanii de Vest - Macedonia de Nord, Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru şi Serbia - se întâlnesc cu omologii lor din UE pentru un summit la Zagreb, pe 6 şi 7 mai anul viitor.

Ştiri Recomandate