Mai mult, el s-a declarat mândru în legătură cu această declaraţie şi a insistat că era nevoie de un "semnal de alarmă" în cadrul Alianţei, într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în finalul unei întâlniri cu acesta la Paris, informează dpa.
"Poate era nevoie de un semnal de trezire (wake-up call). A fost dat şi mă bucur că prioritatea este mai degrabă să reflectăm asupra scopurilor noastre şi a obiectivelor noastre strategice", a spus preşedintele francez. Verdictul dur al lui Macron înaintea summitului NATO din 3-4 decembrie la Londra a suscitat o reacţie puternică din partea omologilor săi europeni care cred că Europa are încă nevoie să se bazeze foarte mult pe Alianţa Nord-Atlantică pentru apărarea sa. "Întrebările pe care le-am pus sunt întrebări deschise pe care noi încă nu le-am rezolvat", a spus Macron în urma discuţiilor purtate cu Stoltenberg la Paris, subliniind că acestea vizează pacea în Europa, relaţiile cu Rusia, problema Turciei şi de a şti cine este duşmanul comun, conform dpa.
"Ultimele două summituri au fost consacrate doar modului cum am putea lucra ca să putem uşura costul financiar pentru SUA", principalul contributor al Alianţei, a afirmat preşedintele francez, exprimându-şi regretul faţă de "deconectarea flagrantă şi inacceptabilă" a discuţiilor din cadrul NATO timp de doi ani în jurul valorii contribuţiei financiare americane de adevăratele provocări care stau în faţa Alianţei.
În acelaşi timp, Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa ca europenii să se asocieze negocierilor cu privire la tratatul care urmează să înlocuiască acordul ruso-american din 1987 asupra Forţelor Nucleare Intermediare (IFN), după denunţarea acestuia din urmă de către SUA şi suspendarea participării Rusiei la acesta. "Nu ne putem delega securitatea unui acord bilateral în care niciun european nu este implicat", a declarat preşedintele francez în conferinţa de presă cu secretarul general al NATO. Este necesară o "implicare a europenilor în acest viitor tratat", a afirmat el.
Totodată, preşedintele francez a negat că a acceptat propunerea rusă privind instituirea unui moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa, dar a spus că este important ca iniţiativa Kremlinului să nu fie pur şi simplu respinsă. "Franţa nu a acceptat absolut deloc această propunere", după ce Kremlinul a afirmat anterior că şeful statului francez ar fi acceptat instituirea moratoriului la desfăşurarea de rachete intermediare în Europa.
"Dar noi o considerăm ca bază de discuţii, nu ar trebui doar să o respingem. Să fim serioşi, vorbim despre securitatea Europei", a remarcat el.
Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată. Kremlinul a declarat că preşedintele Macron a răspuns la iniţiativa Moscovei privind impunerea unui moratoriu asupra desfăşurării de rachete în Europa.
Rusia a propus un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în Europa după încetarea oficială a Tratatului IFN în august. NATO calificase această propunere făcută de preşedintele rus Vladimir Putin drept una care nu ar trebui luată în seamă, întrucât Rusia ar fi desfăşurat deja rachete care cad sub incidenţa IFN în partea europeană a Federaţiei Ruse, ceea ce Moscova neagă.
"Desigur, răspunsul (lui Macron) nu este detaliat. Dar, cel puţin, aceasta a exprimat o înţelegere pentru preocuparea (Rusiei) şi şi-a exprimat dorinţa pentru dialog" cu privire la acest subiect, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax. Peskov a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea aborda această chestiune în marja negocierilor de la Paris, preconizate pentru 9 decembrie, în problema conflictului din estul Ucrainei.
Tratatul IFN interzicea utilizarea anumitor tipuri de rachete balistice şi de croazieră sol-sol cu rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri.
La rândul său, Jens Stoltenberg a subliniat că, în pofida dezacordurilor existente în interiorul Alianţei, "bazele NATO sunt solide", conform dpa. "Vom continua să ne adaptăm, să ne modernizăm şi vom analiza împreună cum putem consolida şi mai mult rolul politic al NATO", a afirmat secretarul general al Organizaţiei. Dar, a insistat Stoltenberg, în starea actuală, Uniunea Europeană singură "nu poate să apere Europa şi nu se poate substitui Alianţei Nord-Atlantice". "Ambele sunt faţetele aceleiaşi medalii", a spus el.
Macron şi Stoltenberg şi-au exprimat dorinţa de a "asigura succesul" summitului liderilor celor 29 de ţări membre ale NATO săptămâna viitoare la Londra (marţi şi miercuri), cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianţei.
Vezi și: Ursula von der Leyen: NATO şi Uniunea Europeana sunt complementare, nu rivale
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
România se identifică deplin cu valorile democratice ale NATO şi acţionează cu responsabilitate şi hotărâre la nivel aliat, ca un veritabil pilon de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic, afirmă preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis duminică, în contextul marcării Zilei NATO în România şi al aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice.
Aliatul populist al guvernului din Slovacia, Peter Pellegrini, pare să aibă asigurată victoria la alegerile prezidenţiale care au avut loc sâmbătă, după numărarea a 96% din buletinele de vot.
Ministrul apărării din India, Rajnath Singh, a dat asigurări, într-un interviu acordat portalului de ştiri CNN News18, că guvernul indian este dispus să intre pe teritoriul Pakistanului pentru a-i învinge pe teroriştii care evadează peste graniţă după ce au încercat să desfăşoare activităţi teroriste în India, transmite Agerpres, care citează EFE.
Bașcana pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul, a avertizat vineri Chișinăul că regiunea își va declara independența în cazul în care Republica Moldova va alege să se unească cu România, relatează Agerpres, care citează EFE.
Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski, vorbind după întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO, a transmis un mesaj tăios pentru Rusia.
Azi noapte, forțele ucrainene au efectuat un atac major asupra unor baze militare aflate pe teritoriul Federației Ruse, iar rezultatele depășesc cu mult primele estimări.
Ministerul Apărării Naționale anunță că drona maritimă identificată în apele teritoriale românești pe 3 aprilie a fost transportată în siguranță la poligonul Capul Midia.
Kurt Campbell, Secretar de stat adjunct al Statelor Unite ale Americii, a făcut o analiză succintă a evoluțiilor rapide de pe frontul din Ucraina, iar constatările acestuia nu sunt de natură să ne liniștească.Evaluare îngrijorătoare de la Departamentul de Stat al SUA: Rusia și-a refăcut aproape complet armata și acum e o amenințare nu doar pentru Ucraina
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Rusia şi NATO se află acum într-o "confruntare directă", a afirmat joi Kremlinul, în timp ce Alianţa a marcat împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare, conform Agerpres, care citează Reuters.
Coreea de Nord a anunțat că a testat o nouă rachetă hipersonică cu rază intermediară de acțiune (IRBM) cu combustibil solid, în timp ce continuă să-și extindă programul de înarmare.
Marocul a intrat în clubul producătorilor de drone în cadrul recentului acord încheiat cu Israelul. Câteva luni mai târziu, a devenit primul producător de drone kamikaze avansate din Africa și Orientul Mijlociu, după Israel.
Nu este în interesul Statelor Unite sau al aliaților să avem un conflict militar cu Rusia, confirmă șeful diplomației americane Antony Blinken.
''Nicio țară membră din Europa Centrală și de Est nu a delegat un secretar general la NATO în întreaga sa istorie, prin urmare ar fi timpul, având în vedere în special faptul că principala provocare de securitate vine din această direcție'', a declarat miercuri, la Bruxelles, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, citat de Agerpres și MTI.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 03.04.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune au patrulat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
Belarus se pregătește de război, a declarat președintele belarus Alexandr Lukașenko în timpul unei vizite în orașul Grodno, care se află în apropierea granițelor cu Polonia și Lituania. Belarus oferă sprijin Rusiei în invazia sa din Ucraina.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ privind Legea apărării naţionale a României care prevede posibilitatea militarizării, în anumite condiţii, a forţelor de protecţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Poate cel mai sensibil subiect de pe agenda relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina este cel al persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. Problematica minorităților vine la pachet cu statutul limbii române din Ucraina. Timp de peste trei decenii, și propaganda rusă a contribuit la torpilarea relațiilor româno-ucrainene.
Ca să fie limpede, este știut faptul că autoritățile ucrainene nu sunt cel mai comod interlocutor când vine vorba, în special, de subiectul minorităților. Totuși, trebuie să distingem foarte clar și rolul major al ”școlii de gândire” sovietice, care a (de)format generații la rând de ucraineni în direcția unei atitudini mai puțin flexibile față de România și comunitatea românească din Ucraina.
NATO are în vedere un sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 100 miliarde de euro pentru următorii cinci ani, au declarat marţi mai mulţi diplomaţi, relatează Agerpres.
Dezvoltatorii ucraineni au construit un nou tip de robot kamikaze la sol Ratel S.
Furnizorul de gaze din Moldova Energocom a anunţat luni că va furniza, de probă, clienţilor săi gaz natural lichefiat (GNL) originar din SUA , transmite Reuters.
România se află, practic, la o generație distanță de momentul aderării - 20 de ani în care ne-am croit un profil de stat pivot în regiune.
La fel ca în cazul Poloniei, Bucureștiul este unul dintre capetele de pod ale Alianței Nord Atlantice în Flancul său Estic, iar punctele forte ale țării noastre rămân aceleași de peste două decenii: stabilitate, predictibilitate și securitate, într-o regiune cuprinsă de foc.
Ca parte a inițiativei cehe, Germania va oferi 576 de milioane de euro pentru achiziția a 180.000 de piese de muniție de artilerie pentru Ucraina.
Ucrainenii lovesc ”la sursă”, direct la fabricile ruse în care sunt pregătite pentru a fi trimise pe front dronele kamikaze Shahed.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
Azi, 2 aprilie 2024, se împlinesc exact 20 de ani de când steagul României a fost ridicat oficial la Sediul NATO - cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie.
Israelul a atacat luni secția consulară iraniană din capitala siriană Damasc, a informat presa oficială iraniană. Hezbollah-ul libanez „jură răzbunare”.
Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a recunoscut duminică victoria istorică a opoziţiei la alegerile municipale. Erdogan a afirmat că, în opinia lui, acest fapt este un 'punct de cotitură' pentru partidul său, aflat la putere din anul 2002, comentează AFP. Partidul lui Erdogan a suferit astfel cea mai grea înfrângere electorală din ultimii 20 de ani, pierzând inclusiv marile orașe Istanbul, Ankara sau Bursa. Mai mult, opoziția a realizat un progres formidabil în Anatolia, regiune considerată inima electoratului conservator-islamist al lui Erdogan. Înfrângerea vine pe fondul unei crize economice majore și a unei inflații scăpate de sub control în Turcia. Cu toate acestea, în mai anul trecut, chiar și pe fondul nu doar a inflației, dar și a tragediei cauzate de cutremure, Erdogan a reușit să-și mai asigure un mandat prezidențial învingându-l pe candidatul opoziției Kemal Kilicdaroglu, dar nu a mai putut salva partidul la locale.
Statul insular american Hawaii nu este acoperit din punct de vedere tehnic de Tratatul Atlanticului de Nord. Dacă o putere străină ar ataca Hawaii, unde se află baza Flotei americane Pearl Harbor sau Comandamentul Indo-Pacific, țările membre NATO nu ar fi obligate să respecte articolul 5, scrie CNN.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Prim-miniștrii și președinții țărilor Uniunii Europene au convenit, la primele ore ale zilei de joi, să accepte noi sancțiuni împotriva Iranului, după atacul masiv din weekend, efectuat asupra Israelului.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
New Strategy Center (NSC) a prezentat în această săptămână în SUA, la Washington, studiul „The Battle for the Black Sea is not over”, realizat împreună cu Hudson Institute.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Potrivit unor surse rusești, Forțele Armate ale Ucrainei au început să folosească baloane meteorologice pentru executarea unor atacuri în adâncimea teritoriului Federației Ruse. În ultimele două zile, mai multe astfel de obiecte zburătoare au fost interceptate în diverse regiuni rusești.
O uzină aflată în regiunea rusă Tatarstan, care construiește bombardiere pentru Forțele Aeriene Ruse, a fost atacată de drone ucrainene în dimineața zilei de 17 aprilie, a confirmat Direcția Principală de Informații (HUR/GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării .
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
Potrivit presei din Azerbaidjan, Rusia a început să-și retragă contingentul de menținere a păcii de pe teritoriul Nagorno-Karabah. Primele coloane de vehicule blindate rusești au părăsit deja regiunea.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Niciodată nu a fost atât de complicat”. Neglijența Occidentului este catastrofală și amenință cu înfrângerea armatei ucrainene - avertizează generalul Waldemar Skrzypczak.
Consilierul pe probleme de securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat astăzi că Departamentul Apărării, împreună cu Comandamentul Central al SUA, continuă să sporească gradul de pregătire și de integrare a sistemelor de apărare aeriană și de avertizare timpurie în Orientul Mijlociu, pentru a reduce eficiența utilizării rachetelor și dronelor iraniene în cazul efectuării unor noi atacuri.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
Răspunsul la o posibilă acţiune israeliană împotriva Iranului va fi „mai rapid şi mai puternic”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Republicii Islamice, Ali Bagheri Kani.
Marți, 16 aprilie, la Moscova a izbucnit un incendiu la uzina militară Avangard, care produce rachete pentru complexele S-300 și S-400. Incidentul vine la câteva zeci de ore după ce o stație radar rusească în valoare de 100 de milioane de dolari a fost lovită de șapte drone aeriene kamikaze.
Revenirea are loc și la doar două zile după atacul iranian eșuat asupra Israelului.
Trei drone au fost observate deasupra unui aeroportului Mihail Kogălniceanu, în noaptea de 15 spre 16 aprilie. Împotriva lor au fost folosite mijloace de bruiaj electronic, a început o anchetă asupra incidentului.
În timpul recentelor reuniuni ale cabinetului de război israelian, ministrul apărării, Yoav Gallant, și ministrul Benny Gantz au solicitat amânarea unei lovituri de retorsiune împotriva Iranului până la crearea unei coaliții regionale împotriva regimului iranian; cu toate acestea, o majoritate a cabinetului a considerat că răspunsul israelian ar trebui să fie imediat, cu sau fără coordonare cu alți aliați.
Recent, guvernul român a aprobat două ordonanțe de urgență prin care, printre altele, stabilește unele drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale (OUG nr. 26 din 21 martie 2024) sau face unele modificări și completări Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (OUG nr. 28 din 28 martie 2024).
Concernul german de armament Rheinmetall intenționează să construiască o fabrică de muniții în Lituania. Guvernul lituanian și Rheinmetall au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la această construcție. AFP notează că acest anunț este o manifestare a intenției de a reînarma Europa pe fondul amenințării rusești.
Ministrul britanic de externe David Cameron consideră că doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins un atac cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie, ar putea amenința escaladarea conflictului din Europa. Potrivit rapoartelor militare israeliene, 99% din cele 300 de rachete și drone lansate de Iran asupra Israelului la 13 aprilie au fost interceptate de sistemele de apărare ale țării, dar și de navele şi avioanele aliaților Israelului.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat participarea Armatei României la operaţia de securitate maritimă a Uniunii Europene EUNAVFOR ASPIDES şi solicită aprobarea pentru participarea Armatei României la operaţia maritimă de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN (OPG).
În urmă cu câteva săptămâni publicaţia The Aviationis a prezentat imaginea unui MiG-29 al Forțelor Aeriene Ucrainene, înarmat cu o bombă ghidată AASM Hammer de fabricație franceză, care oferă prima dovadă a utilizării acestei arme în războiul din Ucraina. La 12 aprilie 2024, publicaţia a revenit asupra acestui subiect, prezentând un nou material video care arată un avion ucrainean Su-27 Flanker care lansează bomba ghidată Hammer de fabricație franceză. Este pentru prima dată când apare o confirmarea că această bombă ghidata a fost integrată pe flota de avioane Su-27 a Forțelor Aeriene Ucrainene.
"Ne-am angajat să ajutăm Ucraina încă din prima zi", a fost răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce SUA și partenerii săi au reușit cu succes și în mod coordonat să apere Israelul împotriva atacurilor cu drone și rachete, dar nu au făcut același lucru pentru Ucraina.
Miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene (UE) se întâlnesc în cadrul unei reuniuni extraordinare marți, 16 aprilie, pentru a evalua evoluțiile după atacul Iranului asupra Israelului.
