„Avem de făcut față unor campanii destul de agresive și uneori susținute de dezinformare, de știrbire a încrederii cetățenilor noștri în valorile democratice pe care Alianța Nord-Atlantică le are la temelie”, a precizat Mircea Geoană.
„Considerăm că este o perioadă în care nu avem voie și nici nu avem vreo scădere a vigilenței, dimpotrivă, NATO în acest moment este cu toate radarele sus, toate operațiunile noastre, toate formele de descurajare, de apărare, sunt active, pentru că, așa cum spunea și secretarul general Stoltenberg, pentru noi este foarte important ca o criză sanitară, ca o criză economică - ce se apropie -, să nu se transforme și într-o criză de securitate”, a spus secretarul general-adjunct al NATO pentru Digi24.
Este un eveniment și o perioadă cu adevărat excepționale și NATO, prin natura misiunii sale, este o organizație care are în codul ei genetic capacitatea de adaptare. Avem o cultură a acestei adaptări permanente, spune Mircea Geoană. De aceea, miniștrii apărării vor discuta peste câteva săptămâni despre actualizarea și introducerea lecțiilor învățate în timpul pandemiei. E vorba nu neapărat de partea militară, ci de modul în care guvernele ca ansamblu funcționează în momente de criză și în momente de dificultate, de modul în societățile democratice reacționează și operează în momente de mare complexitate, atunci când, potrivit oficialului NATO, „avem de făcut față și unor campanii destul de agresive și uneori susținute de dezinformare, de știrbire a încrederii cetățenilor noștri în valorile democratice pe care Alianța Nord-Atlantică le are la temelie”.
E important ca o criză sanitară să nu se transforme într-o criză de securitate
Mircea Geoană spune că trebuie să facem o distincție foarte clară între informarea și promovarea intereselor proprii din partea națiunilor la nivel global - e firesc ca fiecare țară, fiecare entitate să dorească să-și prezinte o imagine cât mai pozitivă față de lumea exterioară, nu-i nimic rău în asta, este un fel de competiție naturală în această zonă.
„Unde ne despărțim în mod dramatic, mai ales de țările care au regimuri autoritare ca mod de construcție a societății, este zona în care se folosește și se abuzează de o criză atât de severă, atât de complicată, pentru a sădi dezinformare, pentru a folosi metode hibride care în esență să șubrezească sistemul de valori democratice pe care se bazează Occidentul politic în sens larg”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.
„Trebuie să spunem cu subiect și predicat că Rusia, China, actori statali și non-statali folosesc și încearcă să folosească această perioadă dificilă pentru a veni și cu dezinformare. În clipa în care începi să produci neadevăruri, minciuni și lucruri false și folosești rețelele sociale și folosești temerile și frustrările inevitabile în astfel de situații, este un lucru diferit”, a argumentat Mircea Geoană.
NATO are o operațiune de combatere a dezinformărilor
„La NATO avem o operațiune de detectare, de contracarare și de spunere a adevărului. Apelul meu către cetățenii români este să fie atenți de unde își selectează informația.(...) E un bombardament de informații și teorii ale conspirației. Aceste neadevăruri trebuie combătute, o facem la NATO într-un parteneriat strâns cu UE (...)”, dă asigurări Mircea Geoană.
El a explicat că nu este doar o luptă pentru supremație, nu este doar o chestiune geopolitică, ci este o confruntare între două sisteme de valori, de organizare a societății umane: sistemele democratice versus națiuni care încearcă să propună un model alternativ, bazat pe sistem autoritar de conducere, în care noile tehnologii sunt folosite, de pildă, pentru supravegherea propriei populații.
„Nu este o simplă operațiune de informare vs dezinformare. În spatele acestei chestiuni se ascunde elementul fundamental: în ce fel de societate dorim să trăim”, a subliniat secretarul general-ajunct al NATO, Mircea Geoană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Propaganda rusă continuă să ne uimească cu forme de manifestare tot mai nuanțate și neașteptate. Un calendar neoficial creat în sprijinul veteranilor Serviciului Federal de Securitate (FSB) oferă o viziune extremă a perspectivei ruse pentru 2024.
Astăzi, 17 decembrie, canalul TV „Russia 24” a distribuit fragmente dintr-un interviu televizat cu președintele rus Vladimir Putin. Previzibil, liderul de la Kremlin a urmărit în discursu său identificarea și exploatarea elementelor care pot reprezenta fisuri în relația dintre Europa și SUA, iar pentru aceasta s-a centrat pe declarația recentă a președintelui american Joe Biden, potrivit căreia, dacă Ucraina este învinsă, Rusia ar putea ataca țări NATO.
Duminică, 17 decembrie, va fi o nouă zi importantă pentru Serbia, întrucât va organiza alegeri parlamentare anticipate, alegeri locale anticipate în 65 de comune și orașe, precum și alegeri extraordinare în provincia Voivodina.
Vorbind joi, 14 decembrie, la tradiționala conferință de presă de la sfârșitul anului, președintele rus Vladimir Putin, care deține puterea de aproape 24 de ani și care și-a anunțat săptămâna trecută candidatura pentru un nou mandat, a fost întâmpinat cu aplauze la intrarea în sală.
În decembrie, Rusia a accelerat propaganda și vorbește despre modul în care teritoriul Ucrainei se va micșora.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul președinte Dmitri Medvedev a denaturat declarațiile lui Biden și explică cum Ucraina poate fi redusă la regiunea Liov din vestul țării și poate exista în continuare ca țară independentă, îndeplinind astfel cererea Occidentului de independență.
Rusia a pierdut 87% din trupele pe care le avea în serviciu activ înainte de a lansa atacul asupra Ucrainei. De asemenea, a pierdut două treimi din tancurile pe care le avea în serviciu înainte de invazie, a raportat CNN, citând un raport desecretizat al serviciilor secrete americane, transmis luni Congresului.
Un panou provocator a apărut pe partea rusă a punctului de trecere a frontierei ruso-estonie Ivangorod-Narva, pe care scrie „Granițele rusești nu se termină nicăieri”. Consilierul ministrului de interne ucrainean Anton Herașcenko a atras atenția asupra provocarii Kremlinului.
Președintele rus Vladimir Putin a criticat Letonia pentru tratamentul acordat minorității ruse și a amenințat voalat țara baltică.
Kremlinul menține controlul total asupra societății ruse.
Ministerul de Interne al Rusiei a pregătit un proiect de lege care îi va obliga pe străini să semneze un „acord de loialitate” prin care le interzice să critice politica oficială, să discrediteze istoria militară sovietică sau să contravină valorilor tradiționale ale familiei.
Partidul Fidesz, condus de premierul ungar Viktor Orbán, a prezentat parlamentului un proiect de lege privind „protecția suveranității naționale”, în scopul apărării împotriva ceea ce denumește ingerința politică inadecvată a unor persoane sau grupuri străine, conform informațiilor Reuters.
Rusia a interzis intrarea unui număr de oficiali din Republica Moldova, o măsură care răspunde deciziei luate de autoritățile de la Chișinău, luna trecută.
Presa rusă, corespondenți militari, bloggeri și experți în domeniu au informat, pe 18.11.2023, că serviciile speciale din Federația Rusă au efectuat o operațiune de deturnare a unui avion de luptă ucrainean și de asigurare a zborului în siguranță a aeronavei către teritoriul rus. Teoria a fost combătută imediat de către ucraineni.
Rusia pune la cale o campanie de destabilizare a Ucrainei, cunoscută sub numele de "Maidan 3", cu scopul de a semăna haos și, în cele din urmă, de a promova o lovitură de stat, a declarat președintele Volodimir Zelenski în fața reporterilor la 16 noiembrie.
Zilele acestea un întreg scandal a alimentat propaganda rusă, dar a ținut și capul de afiș al unor publicații și posturi TV: În manualele din Ucraina încă apare sintagma „limba moldovenească” sau „literatura moldovenească și universală”. Kievul explică situația.
Rusia o condamnă pe artista Skochilenko la șapte ani de închisoare din cauza protestului împotriva războiului.
La 1 noiembrie, serviciile ruse de informaţii au lansat un ''atac informațional'' de amploare, denumit ''Maidan-3'', cu scopul de a destabiliza Ucraina, se arata într-o investigaţie media a publicaţiei ucrainene ONLINE.ua care citează surse din domeniul securității și apărării.
Potrivit agenției de presă TASR din Slovacia, care citează informații publicate de agenția Reuters, pe 13.11.2023, două agenții de știri de stat din Federația Rusă au lansat luni o serie de avertismente privind deplasarea trupelor rusești “în poziții mai avantajoase” la est de Râul Nipru. După câteva minute, știrile au fost retrase, fapt ce evidențiază confuzia din sistemul militar rus și acoperirea mediatică a situației de pe câmpul de luptă.
Războiul din Ucraina continuă să solicite societățile occidentale.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român de externe, Radu Filip, a reacționat la declarațiile venite de la Maria Zaharova, șefa comunicării din MAE rus, un personaj care s-au remarcat în ultimii doi ani prin limbajul extrem de agresiv la adresa Occidentului.
Andrii Iusov, un reprezentant al Serviciului de Informații al Apărării (GUR) din Ucraina, consideră că recentele știri false despre presupusa moarte a președintelui rus Vladimir Putin au fost menite să testeze reacțiile rușilor obișnuiți, ale elitelor și ale instituțiilor de propagandă.
Țara se confruntă cu un moment de cotitură — atât în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina, cât și în ceea ce privește poziția sa în Europa, cred editorialiștii de la Foreign Policy.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au atacat luni noapte ținte militare din sudul Siriei, ca răspuns la mai multe rachete siriene care au fost îndreptate spre sud de Israel, spre Înălțimile Golan, potrivit The Jerusalem Post.
Uniunea Europeană va începe în următoarele zile o consultare a țărilor membre cu privire la următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acest al 12-lea set de sancțiuni al blocului ar putea include interzicerea diamantelor rusești pe piața europeană, adică o nouă limitare a posibilităților Rusiei de a eluda sancțiunile, precum și listarea companiilor din țări terțe care ajută Moscova să facă acest lucru.
Propaganda rusă dedică un material sistemelor de armament care „vor ajuta Rusia să obțină victoria” decisivă în așa-numita operație militară specială, adică invadarea brutală și neprovocată a Ucrainei. Și, printre sistemele de armament prezentate de ruși, se numără și aruncătoare de flăcări TOS-2 Solntsepek pe care rușii susțin că Armata de ocupație rusă le-a folosit deja în Ucraina.
Într-un gest de ipocrizie rar întâlnit, președintele rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război împotriva ucrainenilor de Curtea Penală Internațională de la Haga, a avertizat Israelul că intrarea în Fâșia Gaza ar atrage de la sine atrocități și a făcut un apel la pace.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află în vizită oficială în România. După discuțiile avute cu preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, cei doi şefi de stat au făcut o serie de declarații.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a reușit să atragă iar atenția comunității internaționale provocând NATO cu întrebarea: „Ei bine, prieteni NATO, ați terminat de jucat?”, cu care își începe o postare în această notă pe canalul său de Telegram,
Rusia și-a extins legislația privind "agenții străini" de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Kremlinul a folosit cu succes statutul de "agent străin" ca instrument de manipulare a opiniei publice pentru a sprijini cursul anti-occidental și pro-război al Rusiei, se afirmă în raportul zilnic al agenției britanice de informații din cadrul Ministerului britanic al Apărării.
Directoarea Rosmolodej (Agenția Federale pentru Problemele Tineretului din Federația Rusă), Ksenia Razuvaeva, a declarat ieri în timpul discursului ținut în plenul Dumei de Stat că ponderea tinerilor care se simt mândri de Rusiai s-a dublat în ultimii doi ani - de la 46% la 91%.
România intenționează să încheie în acest an procedura achiziției de obuziere pe șenile, procesul de selecție fiind pe ultima sută de metri.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
