"Ministrul Bogdan Aurescu şi-a anunţat colegii miniştri de externe şi pe noi, cei din NATO, despre intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un centru de rezilienţă pentru spaţiul euro-atlantic. Este o propunere care, evident, a fost luată în considerare şi vom declanşa procesul natural de evaluare şi de interacţiune cu România", a spus Geoană în cadrul unui briefing online pentru jurnaliştii români.
El a precizat că rezilienţa este un subiect important pentru NATO şi care a fost preselecţionat pentru agenda summitului NATO de anul viitor.
"Sunt două subiecte pe care ştim că liderii noştri le vor avea pe agenda NATO de la anul. Unul este rezilienţa, miniştrii apărării NATO au decis acest lucru. Al doilea este 'NATO 2030', secretarul general va prezenta viziunea sa, propunerile sale şi de acolo vom construi o agendă a summitului", a adăugat secretarul general adjunct al NATO, citat de Agerpres.
În context, el a salutat şi faptul că Uniunea Europeană a început să acorde "o atenţie semnificativă" către zona rezilienţei, iar Comisia Europeană a lansat propriii indicatori de rezilienţă, de exemplu pentru zona de lanţuri de aprovizionare în sistemele de sănătate.
"De aceea, când domnul Aurescu a anunţat un centru de rezilienţă pentru zona euro-atlantică, cel puţin eu o citesc ca o ofertă care se referă atât la relaţia cu NATO, şi este deja în procesare la noi, cât şi la relaţia cu Uniunea Europeană şi partenerii din UE. De fapt, există un interes reciproc al NATO şi UE de a aduce acest subiect pe lista lungă de proiecte pe care NATO şi UE le derulează în comun sub egida parteneriatului strategic. O discuţie şi cu NATO, şi cu UE pe teme de rezilienţă este o abordare înţeleaptă şi care are sens", a explicat Mircea Geoană.
Tot în cadrul ministerialei NATO prin videoconferinţă de marţi şi miercuri a fost aprobat şi un raport referitor la zona Mării Negre, iar la o sesiune dedicată acestei regiuni au participat miniştrii de externe din Ucraina şi Georgia. "Zona Mării Negre este o zonă de intensă competiţie geopolitică şi de mare relevanţă strategică pentru noi. Acest raport, pe care miniştrii de externe l-au dezbătut şi l-au aprobat, arată în continuare că, din punct de vedere al riscurilor pentru securitatea colectivă a Alianţei, Rusia a construit în Crimeea o capacitate militară masivă, atât defensivă, cât şi ofensivă. Crimeea şi zona Mării Negre reprezintă rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu, Mediterana de Est şi alte zone, deci există în acest moment ingrediente pentru a da zonei Mării Negre o importanţă şi mai mare şi acest efort va continua", a spus secretarul general adjunct al NATO.
Geoană a adăugat că zona Mării Negre trebuie privită în ansamblu, "ca un fel de matrice", în care este important şi ce se face la nivelul NATO, şi componenta bilaterală. El a menţionat, în acest sens, că a notat cu interes documentele semnate de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, şi omologii săi din Marea Britanie şi SUA.
"E o zonă în care vom continua să investim. Salut perseverenţa cu care România, dar şi Bulgaria şi alte ţări NATO din zona Mării Negre susţin această temă şi sunt convins că în următoarea perioadă vom avea şi mai multă consistenţă şi mai multă participare la nivel NATO, la nivel bilateral, la nivel internaţional în această zonă", a mai afirmat Geoană.
Citește și: Bogdan Aurescu: România, dispusă să găzduiască un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei NATO
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, a vizitat Kievul la 21 martie, fiind prima dată când o delegație militară NATO a vizitat Kievul de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Bauer a ținut un discurs la Forumul de securitate de la Kiev, în care a declarat că vizita sa "este o dovadă a faptului că NATO și Ucraina sunt mai apropiate ca niciodată".
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.
Rusia a denunțat miercuri drept "furt și banditism" propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căreia 90% din veniturile provenite din activele rusești înghețate în UE ar trebui să fie direcționate către achiziția de arme destinate Ucrainei.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
Ucraina pare mult mai încrezătoare în victorie, după veștile bune care au venit sâmbătă de peste Atlantic.
După o mobilizare exemplară în primele luni de după invazia din februarie 2022, valul inițial de voluntari patrioți care au răspuns ”prezent” chemărilor armatei s-a epuizat.
Oleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare, a declarat cum Forțele de Apărare ale Ucrainei folosesc baloanele în războiul împotriva Rusiei.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a precizat că anul acesta "vom avea vești bune" despre semnarea contractului pentru achiziţia avioanelor F-35. Aceste detalii au fost oferite ca răspuns la o întrebare adresată de DefenseRomania în cadrul vizitei oficiale pe care delegația română a efectuat-o în Coreea de Sud.
Hanwha Aerospace își propune să extindă cooperarea în domeniul apărării pentru modernizarea militară a României, în parteneriat cu industria locală, arată compania sud-coreeană, într-un comunicat remis DefenseRomânia.
Compania cehă Excalibur Army se află în discuții cu consortiul KNDS Deutschland, cunoscută anterior sub numele de Krauss-Maffei Wegmann, în vederea fabricării în comun a tancurilor Leopard 2A8. Această informație a apărut pentru prima dată pe 18 aprilie în ziarul ceh Echo24.
Indiferent ce se va întâmpla cu noul bombardier invizibil cu rază lungă de acțiune al Chinei, cunoscut sub numele de Xi'an H-20, oficialii americani sunt încrezători că acesta nu se va ridica la înălțimea proiectelor militare americane, potrivit unui oficial din cadrul Defense Intelligence Agency (DIA).
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat marți, 23 aprilie, împreună cu omologul său coreean, Shin Wonsik, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul apărării, primul document de acest fel încheiat între cele două părți.
Ajutorul american poate oferi Ucrainei un spațiu de manevră, dar o schimbare reală pe câmpul de luptă rămâne îndepărtată, relata Bloomberg pe 22 aprilie. După luni de blocaj la nivelul Congresului, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat pe 20 aprilie un proiect de lege privind aacoradrea unui ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, trimițând legea pentru vot direct in Senat.
Aprobarea de către Congres a ajutorului destinat Ucrainei va ajuta forțele armate ucrainene să țină piept ofensivei rusești. Acest lucru va permite Kievului să reziste până la sfârșitul anului, a relatat presa internațională după ce Camera Reprezentanților a votat, la 20 aprilie, un proiect de lege privind finanțarea suplimentară pentru Ucraina. Furnizarea de arme de către SUA ar trebui să ridice moralul ucrainenilor și să-i încurajeze pe europeni să ajute mai mult Kievul. Cu toate acestea, rușii vor avea în continuare un mare avantaj în ceea ce privește armele și forța armată angajată în lupta.
Premierul britanic Rishi Sunak va anunța marți, în timpul unei vizite în Polonia, cel mai mare pachet de ajutor militar acordat vreodată Ucrainei. Acesta include ambarcațiuni, rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, muniție și vehicule blindate. Sunak va sosi marți în Polonia și va anunța o creștere masivă a sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv 500 de milioane de lire sterline în fonduri militare suplimentare și cea mai mare livrare de echipamente din istoria Regatului Unit.
Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite sunt angajate în proiecte ambițioase care vizează diversificarea și modernizarea veniturilor lor. Izbucnirea unui conflict regional ar perturba serios aceste proiecte.
Din cauza agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, ameninţarea minelor în derivă instalate de ambele state s-a amplificat, afectând siguranţa navigaţiei şi a populaţiei, aşa cum au demonstrat numeroasele incidente înregistrate în Marea Neagră, în apropierea graniţelor României.
Polonia și-a reiterat intenția de a disloca pe teritoriul național arme nucleare americane în scopul descurajării Federației Ruse, o măsură considerată de unii analiști ca fiind sensibilă.
Iranul nu are de gând să răspundă unui atac israelian asupra unei baze aeriene din centrul Iranului, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.
Pe 18 aprilie, Marina Militară Franceză a executat un atac naval sincronizat, cu două rachete de croazieră lansate asupra unei singure ținte.
Președintele Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, Mike Johnson, care s-a opus inițial ajutorului militar acordat Ucrainei, și-a riscat poziția după ce a supus la vot proiecte de lege privind ajutorul acordat Ucrainei, Israelului și Taiwanului.
Condiția fizică este un obstacol de netrecut pentru 24% dintre cei interesați să se alăture Armatei României.
DefenseRomania transmite din Coreea, unde se află și o delegație oficială a României, condusă de președintele Klaus Iohannis. În cadrul vizitei vor fi semnate mai multe acorduri care vor întări relațiile bilaterale dintre Republica Coreea și România.
Lansată la apă înainte de crearea Uniunii Sovietice, Komuna este cea mai veche navă aflată în serviciul Flotei ruse.
Unități poloneze și lituaniene au început executarea exercițiului comun “Brave Griffin 24/II”, pentru a proteja coridorul Suwalki, care trece prin apropierea graniței dintre cele două state. La manevre vor participa 1.500 de militari și aproximativ 200 de unități de tehnică militară.
Pentru prima dată, cheltuielile militare guvernamentale au crescut în toate cele cinci regiuni geografice, constată thinktank-ul Sipri.
