Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ocolirea convenției de la Montreux din 1936 – Bază navală NATO pe râul Bug din Ucraina
Convenția de la Montreux din 1936 stabilește, printre altele, condițiile de acces și de ședere în Marea Neagră a navelor militare care nu aparțin țărilor riverane.
de  Gheorghiță Orjanu

În ceea ce privește accesul, principalele restricții stabilesc că intrarea în strâmtorile Bosfor și Dardanele spre Marea Neagră se face cu notificarea Turciei cu 8 zile înainte de trecere, că nu pot fi mai mult de nouă nave militare neriverane simultan în strâmtori și că tonajul total al navelor militare neriverane aflate în strâmtori nu poate fi mai mare de 15.000 de tone.

Din punctul de vedere al rămânerii în Marea Neagră, principalele limitări prevăd că navele nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile, că tonajul total al navelor nu poate depăși 30.000 de tone și că, în anumite condiții, acest tonaj poate fi crescut la 45.000 de tone.

În perioadele de pace, caracterizate de relații de bună vecinătate între țările din regiune, restricțiile Convenției privind navele militare neriverane, nu au constituit un subiect de dezbatere, dar creșterea tensiunilor din ultimul deceniu au adus Convenția în prim-planul dezbaterilor de politică externă.

Dacă, Turcia și Rusia, cele două mari puteri de la Marea Neagră, au respins orice modificare a Convenției, Ucraina a văzut în puterea navală a NATO o modalitate de a contracara amenințarea tot mai mare a Rusiei.

În consecință, Kievul a căutat modalități de a ocoli prevederile Convenției.

 

Alternative de acces în Marea Neagră a navelor militare neriverane

 

Încărcarea unei nave militare la bordul unei nave comerciale, nu încalcă prevederile Convenției. De fapt, astfel au fost aduse la Odessa, în această vară, două vedete de patrulare tip “Island” importate din SUA.

3. -imagine fara descriere- (nave_ucraina_98236300.jpeg)

Turcia a modificat indirect Convenția de Montreux, la 20.07.2018, impunând noi reguli considerate  interne de Ankara, astfel: „Navele comerciale care transportă nave de război trebuie să treacă prin strâmtorile turcești sub statutul de nave de război”.

Potrivit portalului militar ucrainean – mil.in.ua, norma internă turcă iese din prevederile Convenției, care definește în mod clar ce este o navă de război, o navă de război auxiliară și niciuna dintre aceste definiții nu se aplică unei nave comerciale. După cum se cunoaște, tratatele internaționale au prioritate asupra legislației interne.

Momentan, nu se știe statutul sub care au fost transportate vedetele de patrulare tip “Island” de producție americană, pentru a se putea stabili un precedent.

           

Mecanismul de ocolire a restricției principale de 21 de zile

 

Această regulă prevede că navele străine pot rămâne cel mult 21 de zile în Marea Neagră, dar nu prevede că acestea sunt obligate să părăsească Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor. La nivelul anului 1936, navele de război nu puteau ieși din Marea Neagră decât prin zone controlate de URSS și Turcia (strâmtorile Bosfor și Kerci) și nu era nevoie ca prevederile Convenției să fie foarte clare în acest sens – adică să se specifice pe unde să se iasă din Marea Neagră.

Experiența celui de-Al Doilea Război Mondial, când Germania și Italia au ocolit Convenția, prin aducerea navelor de război pe Dunăre, a reprezentat pentru URSS un semnal de alarmă. În 1945, la Conferința de la Postdam, URSS a încercat să modifice în acest sens Convenția, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Propunerea URSS, din 1945, era următoarea: “Stabilirea regimului strâmtorilor, în ceea ce privește singura rută dinspre și spre Marea Neagră, ar trebui să intre sub competența Turciei și URSS, fiind cele mai interesate și capabile state să asigure libertatea transportului comercial și securitatea în strâmtorile de la Marea Neagră”.

Realitățile geopolitice, din primele două decenii ale acestui secol, au determinat căutarea unor soluții alternative pentru a ieși din Marea Neagră.

Convenția de la Montreux are ca subiect doar Marea Marmara, strâmtorile Bosfor și Dardanele și Marea Neagră. Deci, fluviile și râurile din bazinul Mării Negre nu intră sub incidența Convenției.

Potrivit mil.in.ua, una dintre cele mai potrivite zone pentru Ucraina, care să permită ieșirea din Marea Neagră a navelor militare aparținând statelor non-riverane, este râul Bugul de Sud, de la Nikolaev până la vărsarea în Marea Neagră.

Astfel, navele aflate sub incidența Convenției pot staționa practic aproape nelimitat în Marea Neagră, cu condiția ca la 21 de zile să intre pe estuarul Bugului de Sud.

De asemenea, o bază navală pe Bugul de Sud, poate primi un tonaj mai mare de limita maximă din Convenție - 45000 de tone. În caz de conflict militar, această situație, cu siguranță, va constitui un avantaj pentru Ucraina. În plus,  legislația națională permite staționarea navelor NATO, în scopul exercițiilor comune, precum și ca asistență a Ucrainei, în respingerea agresiunii armate executate de o țară terță.

Spre deosebire de navele grele de război, vedetele de tip “Island” Mark VI, având în vedere tonajul mic, pot fi staționate pe uscat, în orice port, deoarece pot fi ridicate de macarale. Variante, în acest sens, sunt porturile Odessa și Oceakov. De asemenea, pe Insula Șerpilor pot fi construite stații de ridicare a vedetelor pe uscat (Lifeboat Station), litoralul stâncos permițând realizarea unui astfel de proiect. Astfel, vedetele Mark VI se vor afla la o distanță de doar 50 km spre vest de platforma de foraj marin capturată de Rusia de la Ucraina în anul 2014.

2. -imagine fara descriere- (nava_ucraina_40611500.jpeg)

Comentariul autorului: O bază navală NATO aflată pe teritoriul Ucrainei, în zona Bugului de Sud, va echilibra raportul de forțe în Marea Neagră, momentan defavorabil Alianței. Un astfel de proiect este realizabil, din punct de vedere tehnic, deoarece portul Nikolaev permite pescaje foarte mari, pe docurile sale fiind construite nave de tonaj mare, printre care și crucișătorul Moscova – nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră.

O bază navală NATO pe un fluviu care, se varsă în Marea Neagră, ar putea fi un proiect atrăgător și pentru România care, spre deosebire de Ucraina, are avantajul de a fi o țară membră a Alianței.

Ştiri Recomandate