Implicațiile majore ale acestor alegeri fac ca predicțiile politice să fie greu de realizat. Practic cele două partide politice majore Likud și Albaștrii/Alb au câștigat un număr egal de mandate (din cele 120 de mandate ale Knesset), urmate, la distanță, de partide mici, dar numeroase. Prima concluzie, clară este că alianța micilor partide ale arabilor israelieni au căstigat un număr serios de mandate, 13, care să le permită să devină a treia forță politică din Israel. Semn al unor schimbări profunde la nivel demografic și nu numai.
Se observă că indiferend de rezultate, nimeni nu a câștigat majoritatea și nici destule mandate pentru a forma o alianță stabilă cu celălalte partide confirmate electoral. Deși cu un numar de deputați redus, micile partide sunt entități puternice, reprezentând filoane ideologice și culturale stabile și extrem de bine conturate. De la partidul secular al lui Avigdor Lieberman până la partidul Casa Noastră a coloniștilor din teritoriile palestiniene, ajungând la partidele ultrareligioase, observăm că harta politică a celui de-al 21-lea Knesset este extrem de vie, dar periculos de fragmentată.
Pentru a decripta în mod serios mecanismul politic israelian trebuie subliniat că pentru a se ajunge la majoritatea de 61 de voturi necesare instalării unui guvern, este necesară parcurgerea a trei etape fixate constituțional și extrem de clare. Faza 1 a avut loc prin alegerile generale pentru Knesset. Faza 2 are loc atunci când partidele care sunt validate prin alegerea listelor lor în Knesset se întâlnesc cu președintele țării și nominalizează un candidat la funcția de prim-ministru. Faza 3 are loc atunci când persoana căreia președintele i-a dat mandatul să formeze noul guvern (unicolor sau de coaliție) își prezintă noul său guvern pentru obținerea votului de încredere. Din analizele specialiștilor în politica israeliană, există mai multe opțiuni pentru a se ajunge la un guvern de coaliție stabil. Problema fundamentală este că cea mai mică destabilizare politică provenită din rigiditatea unor partide mici poate desface orice alianță politică, angrenând Israel într-un ciclu electoral infernal, fără ca cineva să poată câștiga decisiv.
Prima și cea mai simplă strategie pentru rezolvarea acestui puzzle politic ar fi ca partidele de dreapta să îi ofere lui Netanyahu o coaliție ideală a partenerilor săi naturali. Deja blocul Netanyahu are 56/57 de voturi, diferența putând fi oferită de Avigdor Lieberman, care devin practic elementul centra al oricărui calcul serios pentru obținerea unei majorități clare în Knesset. Totuși acesta va avea puțină flexibilitate într-o coaliție aflată la limita inferioară a majorității necesare în Knesset. Bibi ar trebui să acorde portofolii serioase și cu putere partenerilor săi, mai ales lui Lieberman, fapt care ar putea duce la probleme în cadrul propriului său partid. Netanyahu, devenit cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, speră să rămână în funcție, în ciuda dosarelor și anchetelro în care este implicat, fiind acuzat de fraudă, luare de mită și încălcarea încrederii. Coaliția Albastrul și Albul a spus că nu va sta într-un guvern cu Netanyahu dacă va fi pus sub acuzare și există zvonuri că și în Partidul Likud al lui Netanyahu, există unii membri care preferă un alt lider.
Pentru principalul oponent, șeful Albastrul/Albul, generalul Benny Gantz situația devine însă mult mai complexă. Egalitatea practic matematică cu Likud îl face vulnerabil la jocurile partidelor cu numărul 9, adică a celor care au cîștigat nouă mandate de parlamentari. Dacă decizia lui Gants este să apeleze la o coaliție care să includa și grupul politic al parlamentarilor arabi israelieni, ( 13 mandate) acuzațiile de trădare a intereselor vitale ale Israelului ar fi devastatoare. Deja, o informație pe surse, apărută imediat după confirmarea rezultatelor, anuntă o discuție dintre Gantz și leaderul alianței micilor partide arabe, Ayman Odeh. Bineînțeles că dreapta israeliană a și taxat dilogul telefonic, provocând deja primele tensiuni post alegeri. Coaliția lui Benny Gantz ar fi instabilă din variate motive. UTJ & Shas au exclus să stea cu Lapid. Liberman refuză să stea cu Meretz sau cu Yaalon. Yaalon și Meretz refuză să stea cu Liberman. Mai mult, se pare că nu există suficiente portofolii ministeriale importante pentru a le împărți tuturor doritorilor. Gantz nu poate oferi nimănui o afacere mai bună pentru a defecta din tabăra de dreapta atunci când toată lumea ar primi probabil o ofertă mai bună de la Netanyahu.
Ar putea exista, teoretic și opțiunea unui guvern de uniune (unitate) națională format din alianța primilor doi câștigători. Mai ales că toți vor dori să impresioneze la Washington, declarând că numai alianța lor ar avea un impact pozitiv asupra Marelui Planul de pace al lui Trump, anunțat doar la capitolul economic de către ginerele acestuia. În acest scenariu, Gantz își poate îndeplini promisiunea din campanie de a nu îl nominaliza pe Bibi și de a înlocui partidele din blocul religios de dreapta prin semnarea unui acord de coaliție direct cu membrii Knesset al Likud. O soluție constituțională niciodată pusă în aplicare (apelul direct la membrii Knesset, fără aprobarea partideor din care fac parte) și care l-ar elimina complet pe Bibi din orice ecuație de putere.
Gantz poate justifica această mișcare curajoasă prin faptul că numai el singur poate oferi stabilitatea necesară unui guvern israelian care să fie de acord să sprijine planul de pace al lui Trump. Pentru Trump, cartea Gantz devine una interesantă numai dacă îi aduce puncte solide atât în jocul său extern cît și în alegerile americane de anul viitor, unde el se prezintă la un al doilea mandat. Dacă Benny Gantz reușește să definească corect așteptările lui Donald Trump și să ofere o soluție de termen lung pentru promovarea planului de pace, fără a face concesii în ceea ce privește conflictul dintre SUA și Iran și fără a se imersa direct în răceala evidentă dintre aceleași SUA și Europa sau Turcia, atunci acesta are o șansă reală de a devenii prim ministru al Israelului.
Cea mai dificilă necunoscută pe care Gantz trebuie să o depășească este aceea dată de problemele legale ale lui Netanyahu. Acestea vor continua și după intrarea Likud într-o coaliție cu Gantz, iar Netanyahu, încă puternic ancorat în joc, va negocia închiderea dosarelor penale pentru a îi menține coaliția la putere. Cu un Trump prietenos mai mult lui Bibi decât lui Gantz, coaliția Albastru/Alb împreună cu Likud, deși pare soluția cea mai stabilă, devine dintr-o dată extrem de vulnerabilă.
Dar istoria ne-a dovedit cî Donald Trump are instinct ascușit când vine vorba de cîștigul direct și personal. Mutarea deciziei privind supraviețuirea lui Netanyahu de la Ierusalim la Washington ar da muniție dreptei (ofensate de ceea ce va fi considerat ca o imixtiunea prea gravă pentru a fi trecută cu vederea), dar va oferi un profit moral net și o echilibrare politică de care Trump chiar are nevoie în relațiile sale, în primul rând cu stânga americană laică și progresistă (violent ostilă lui Netanyahu) și în al doilea rând cu actorii majori din Orientul Mijlociu. În ciuda relației strânse, de prietenie dintre Netanyahu și președintele Donald J. Trump, interesele americane generale și particulare vor rămâne neafectate dacă acesta pierde puterea. Amânarea găsirii unei soluții politice stabile la Ierusalim va duce doar la amânarea negocierilor pentru Marele Plan de pace propus de Trump. Astăzi administrația Trump este concentrată pe Iran și China, două domenii în care Israel joacă deja un rol extrem de important. În contextul relațiilor dintre SUA și Israel, al relațiilor SUA cu palestinienii sau cu alte state din regiune, alegerile din acest septembrie nu sunt cruciale decât prin personalizare și doar dacă Trump decide să devină arbitru intrinsec al dinamicii interne israeliene. Această necunoscută va crea multe nopți albe politicienilor israelieni.
Pentru palestinieni și Autoritatea Palestiniană, precum și pentru stabilitatea eonomică din teritoriile palestieniene, rezultatul acestor alegeri este la fel de complicat. Dacă Netanyahu asigură o coaliție stabilă cu el prim ministru, aproape sigur că Israelul va anexa părți din Cisiordania. Susținătorii unei soluții cu două state și-au pus speranțele în coaliția Albastrul&Alb, dar diferențele de politică dintre Gantz - alături de partenerii săi Yair Lapid, Moshe Yaalon și Gabi Ashkenazi - și Netanyahu nu sunt atât de mari pe cât sugerează optimist și iluzoriu analiștii din exterior. În ceea ce privește problema principală a conflictului cu palestinienii, niciunul dintre cei doi leaderi majori israelieni, nu a susținut statalitatea palestiniană. Lieberman este excepția, susținând o soluție cu două state și transferul cetățenilor palestinieni din Israel în Palestina recent creată. Mai mult, toate strategiile politice si de securitate israeliene prezentate de către principalii actori politici de la Ierusalim au în vedere păstrarea așezărilor israeliene în Cisiordania și menținerea unei prezențe militare în Valea Iordaniei. Practic ambele coaliții vor o invalidare totală a soluției existenței celor două state și, desigur, anularea de facto a acordurilor de la Oslo. Așa cu bine definea renumitul diplomat român Adrian Severin, avem de a face cu prea puțin teritoriu rămas pentru două state și prea puțină democrație pentru doar unul singur.
Este greu de estimat care dintre strategiile majore sau minore vor fi puse in practică. Există mai multe opțiuni de alianță, iar fiecare leader de partide câștigătoare din ultimele alegeri are destule resurse de imaginație pentru a își surprinde adversarii. Rămâne însă o singură concluzie pentru Israel și anume că un nou guvern stabil va fi rezultatul multor săptămâni și luni de negocieri. Exercițiul electoral tocmai încheiat arată că uneori, fracturile politice devin prea multe pentru ca, până și singura democrația solidă din Orientul Mijlociu să le încapă pe toate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
