"Anexarea ilegitimă şi ilegală a Crimeei în 2014 de către Rusia a dus la o deteriorare gravă a securităţii în regiunea Mării Negre şi euroatlantice. Ulterior, desfăşurarea de capacităţi militare ruse (terestre, navale şi aeriene) în peninsulă şi în Marea Neagră a afectat şi mai mult securitatea în regiune. Să nu uităm că Marea Neagră a fost şi continuă să fie folosită de Rusia şi pentru a-şi proiecta forţa înspre Marea Mediterană. Drept urmare, NATO a răspuns într-o manieră progresivă şi coerentă, iar la summitul din Varşovia din 2016 s-a decis crearea unei prezenţe avansate pe flancul estic al Alianţei. Este vorba despre o situaţie total distinctă de cea anterioară anului 2014, pe care România nu o abordează singură, ci în calitate de membră a unei Alianţe puternice şi solide, cea mai puternică alianţă politico-militară de apărare colectivă din istorie", a apreciat Aurescu, întrebat fiind cum a crescut ameninţarea rusă la adresa României după militarizarea Crimeei.
Solicitat să comenteze care ar fi cea mai bună abordare a Uniunii Europene faţă de Rusia - accentul pus mai degrabă pe partea de descurajare şi defensivă sau pe dialog -, Bogdan Aurescu a declarat că, din punctul de vedere al României, cele cinci principii directoare ale UE referitoare la Rusia şi stabilite în 2016 trebuie să continue să fie punctul de plecare al abordării europene. "Susţinem deschiderea UE faţă de o colaborare selectivă, altfel spus, dialog cu Rusia în domenii de interes pentru UE, cum ar fi mediul înconjurător, sănătatea, anumite chestiuni de politică externă şi de securitate şi chestiuni multilaterale precum acordul nuclear cu Iranul. Cuvintele-cheie ale acestei abordări trebuie să fie: obiective clare, interes comun, transparenţă (la nivelul UE), unitate şi comunicare strategică. Pe de altă parte, trebuie să continuăm să menţinem regimul de sancţiuni aplicat Rusiei ca urmare a încălcării dreptului internaţional având legătură cu ocupaţia ilegală a Cremeei şi cu activităţile din estul Ucrainei", a explicat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
Aurescu a adăugat că "România reiterează ferm nevoia de unitate şi coerenţă a UE în relaţia cu Moscova". "Este imperativ să apărăm valorile, principiile şi interesele fundamentale ale Uniunii. Totul trebuie însoţit de o strategie de combatere a dezinformării", a explicat ministrul român.
În ceea ce priveşte flancul estic al NATO, Bogdan Aurescu a amintit că cei nouă aliaţi de pe acest flanc (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria - n.r.) îşi exprimă activ preocuparea pentru această regiune la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, dezbaterile pe această temă din cadrul NATO având drept rezultat "importante decizii politice". "Acest efort trebuie să continue, căci ameninţarea nu s-a diminuat, ba dimpotrivă, dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat la frontiera de est a Ucrainei în aprilie (când Rusia a anunţat organizarea unor exerciţii militare defensive şi a transferat armament greu, muniţie, tehnică militară şi trupe în estul Ucrainei - n.r.) şi în Crimeea ocupată. Viitorul Concept Strategic al NATO va trebui să ţină cont de aceste realităţi din regiune, în contextul în care ameninţările din vecinătatea estică sunt constante şi reprezintă o componentă importantă a modului în care Moscova îşi exercită puterea în Marea Mediterană şi în Marea Baltică", a apreciat ministrul român.
Întrebat dacă există temerea în rândul ţărilor est-europene că SUA acordă prioritate eforturilor lor militare la adresa Chinei în regiunea Indo-Pacific, astfel că problema Mării Negre ar putea trece într-un plan secundar, Aurescu a afirmat că "această percepţie, care încearcă să acrediteze în mod fals ideea unei competiţii între aliaţi, aduce beneficii doar celor care vor să submineze unitatea NATO". El a amintit că "a fost reiterat în mod ferm, înainte, în timpul şi după summitul NATO din iunie 2021 (de la Bruxelles - n.r.), angajamentul Statelor Unite faţă de Articolul 5 (doctrina de apărare colectivă din tratatul fondator al NATO - n.r.), care este 'rock solid and unshakable'".
"Sunt chiar cuvintele folosite de preşedintele (american Joe) Biden, atunci când a afirmat că organizaţia transatlantică nu reprezintă doar legătura dintre cele două maluri ale Atlanticului, ci cuprinde întreaga Europă până la Marea Baltică şi la Marea Neagră", a declarat Aurescu, amintind că acest angajament a fost menţionat ferm şi direct de către Biden şi la summitul Formatului Bucureşti (B9, iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei - n.r.), desfăşurat în capitala României în mai 2021.
China şi impactul acţiunilor sale în regiunea Indo-Pacific sunt şi vor fi o temă prioritară pentru România, SUA şi partenerii noştri, a afirmat Aurescu, care şi-a exprimat opinia că atenţia crescută a Statelor Unite şi a Europei faţă de regiunea Indo-Pacific va aduce mai mult conţinut şi forţă cooperării transatlantice în toate domeniile, inclusiv în regiunea Mării Negre, unde China este tot mai prezentă. Şeful diplomaţiei române a mai apreciat că recentul pact AUKUS (alianţa militară tripartită dintre SUA, Regatul Unit şi Australia - n.r.) nu trebuie să descurajeze UE, ci dimpotrivă, să o motiveze pentru a se transforma într-un actor relevant în regiunea Indo-Pacific şi în niciun caz nu trebuie să devină un motiv pentru slăbirea relaţiei transatlantice.
Cât despre pactul strategic AUKUS, Aurescu consideră că este vorba despre "o iniţiativă care, dincolo de componenta sa comercială, cu elemente controversate şi iritante, are ca obiectiv menţinerea păcii şi stabilităţii, precum şi a ordinii mondiale clădite pe reguli în regiunea Indo-Pacific".
"Este vorba, cel puţin la o primă analiză, de obiective comune cu Strategia UE pentru Cooperare în regiunea Indo-Pacific, lansată în aceeaşi zi cu AUKUS. Din punctul de vedere al României, această convergenţă ar putea aduce cu sine perspectiva unei mai bune coordonări între UE şi SUA, împreună cu partenerii din regiunea Indo-Pacific, în ceea ce priveşte obiectivele noastre comune. În general, rolul Europei nu doar că nu se diminuează, ba chiar se întăreşte prin intermediul cooperării cu Statele Unite, Australia, Regatul Unit şi alţi parteneri", a apreciat şeful diplomaţiei române. "Trebuie să evităm divizările în relaţia transatlantică şi să garantăm corecta aplicare a strategiei UE pentru regiunea Indo-Pacific, care presupune totodată cooperarea cu SUA şi cu partenerii regionali", a declarat Aurescu, care şi-a exprimat convingerea că strategia UE şi pactul AUKUS "pot fi complementare într-o regiune în care ascensiunea Chinei este un fapt".
Întrebat în ce punct se află relaţiile dintre Bucureşti şi Madrid, pe fondul aniversării a 140 de ani de relaţii bilaterale, ministrul Aurescu a spus că relaţia cu Spania este foarte bună, atingând nivelul de parteneriat strategic, şi se caracterizează printr-un excelent dialog politic întemeiat pe viziuni comune în majoritatea temelor agendei politice şi internaţionale. Aurescu a apreciat că un rol "deosebit de important" îi revine comunităţii româneşti din Spania, care este bine integrată în societatea spaniolă şi care contribuie semnificativ la dezvoltarea economică a ţării gazdă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Compania chineză Huawei a dat în judecată Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Administrația Prezidențială, Ministerul Cercetării și Primul Ministru.
La scurt timp după ce prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunțat un „efort național” pentru asigurarea viitorului industriei nucleare de apărare a Regatului Unit, a fost publicat Documentul de comandă pentru apărarea nucleară (Defence Nuclear Command Paper), prin care guvernul stabilește „la scară completă efortul nuclear național al Regatului Unit”.
Ministrul ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, a declarat, pe 08.04.2024, că, în ultimele săptămâni, trupele ruse au lovit 80% dintre centralele electrice tradiționale și jumătate din hidrocentralele de pe teritoriul Ucrainei.
Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, Germania a început desfășurarea pe termen lung a unităților sale militare într-o altă țară, Lituania. Primii zeci de militari au ajuns luni.
Pe 7 aprilie, un incendiu a izbucnit la bordul corvetei Serpuhov, de la o bază navală din regiunea Kaliningrad. Totul se pare că a fost organizat structura de informații a armatei ucrainene (HUR/GUR).
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat luni că o prezență militară germană în Lituania ar putea duce la escaladarea tensiunilor, potrivit informațiilor furnizate de Reuters.
Poliția de frontieră a descoperit o mină marină pe brațul Chilia.
În intervalul 24-25 aprilie, va avea loc la Palatul Parlamentului a treia ediție a Conferinței Internaționale Outlook on Resilience, cu tema Dawn of Artificial Intelligence, organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență.
Cu accent pe marină, planul „reprezintă un impuls istoric al cheltuielilor pentru apărare și implică o întărire semnificativă a tuturor categoriilor forțelor armate”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Støre.
Nave americane traversează Atlanticul având la bord tehnică militară pentru exercițiul DEFENDER 24.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
România se identifică deplin cu valorile democratice ale NATO şi acţionează cu responsabilitate şi hotărâre la nivel aliat, ca un veritabil pilon de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic, afirmă preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis duminică, în contextul marcării Zilei NATO în România şi al aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice.
Aliatul populist al guvernului din Slovacia, Peter Pellegrini, pare să aibă asigurată victoria la alegerile prezidenţiale care au avut loc sâmbătă, după numărarea a 96% din buletinele de vot.
Ministrul apărării din India, Rajnath Singh, a dat asigurări, într-un interviu acordat portalului de ştiri CNN News18, că guvernul indian este dispus să intre pe teritoriul Pakistanului pentru a-i învinge pe teroriştii care evadează peste graniţă după ce au încercat să desfăşoare activităţi teroriste în India, transmite Agerpres, care citează EFE.
Bașcana pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul, a avertizat vineri Chișinăul că regiunea își va declara independența în cazul în care Republica Moldova va alege să se unească cu România, relatează Agerpres, care citează EFE.
Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski, vorbind după întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO, a transmis un mesaj tăios pentru Rusia.
Azi noapte, forțele ucrainene au efectuat un atac major asupra unor baze militare aflate pe teritoriul Federației Ruse, iar rezultatele depășesc cu mult primele estimări.
Ministerul Apărării Naționale anunță că drona maritimă identificată în apele teritoriale românești pe 3 aprilie a fost transportată în siguranță la poligonul Capul Midia.
Kurt Campbell, Secretar de stat adjunct al Statelor Unite ale Americii, a făcut o analiză succintă a evoluțiilor rapide de pe frontul din Ucraina, iar constatările acestuia nu sunt de natură să ne liniștească.Evaluare îngrijorătoare de la Departamentul de Stat al SUA: Rusia și-a refăcut aproape complet armata și acum e o amenințare nu doar pentru Ucraina
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Rusia şi NATO se află acum într-o "confruntare directă", a afirmat joi Kremlinul, în timp ce Alianţa a marcat împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare, conform Agerpres, care citează Reuters.
Coreea de Nord a anunțat că a testat o nouă rachetă hipersonică cu rază intermediară de acțiune (IRBM) cu combustibil solid, în timp ce continuă să-și extindă programul de înarmare.
Marocul a intrat în clubul producătorilor de drone în cadrul recentului acord încheiat cu Israelul. Câteva luni mai târziu, a devenit primul producător de drone kamikaze avansate din Africa și Orientul Mijlociu, după Israel.
Nu este în interesul Statelor Unite sau al aliaților să avem un conflict militar cu Rusia, confirmă șeful diplomației americane Antony Blinken.
''Nicio țară membră din Europa Centrală și de Est nu a delegat un secretar general la NATO în întreaga sa istorie, prin urmare ar fi timpul, având în vedere în special faptul că principala provocare de securitate vine din această direcție'', a declarat miercuri, la Bruxelles, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, citat de Agerpres și MTI.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 03.04.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune au patrulat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
Belarus se pregătește de război, a declarat președintele belarus Alexandr Lukașenko în timpul unei vizite în orașul Grodno, care se află în apropierea granițelor cu Polonia și Lituania. Belarus oferă sprijin Rusiei în invazia sa din Ucraina.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ privind Legea apărării naţionale a României care prevede posibilitatea militarizării, în anumite condiţii, a forţelor de protecţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Poate cel mai sensibil subiect de pe agenda relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina este cel al persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. Problematica minorităților vine la pachet cu statutul limbii române din Ucraina. Timp de peste trei decenii, și propaganda rusă a contribuit la torpilarea relațiilor româno-ucrainene.
Ca să fie limpede, este știut faptul că autoritățile ucrainene nu sunt cel mai comod interlocutor când vine vorba, în special, de subiectul minorităților. Totuși, trebuie să distingem foarte clar și rolul major al ”școlii de gândire” sovietice, care a (de)format generații la rând de ucraineni în direcția unei atitudini mai puțin flexibile față de România și comunitatea românească din Ucraina.
NATO are în vedere un sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 100 miliarde de euro pentru următorii cinci ani, au declarat marţi mai mulţi diplomaţi, relatează Agerpres.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
