Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
România și pariurile geopolitice din 2019. SUA, sfidarea iraniană marele perdant
Strategica
Data publicării:
Pe agenda marilor pariuri geopolitice ale anului 2019 la loc de frunte se va situa confruntarea iraniano-americană. Fluturatul săbiilor deasupra capului va lăsa locul încrucișării săbiilor, indiferent ce înseamnă asta. 
EXCLUSIV

Prin forța lor distructivă armele nucleare sunt bune pentru șantaj iar nu pentru folosit. Cu o tradiție milenară în arta negocierii, asta a făcut și Iranul.

A speriat lumea cu programul său nuclear; apoi a acceptat negocieri cu puterile lumii pentru punerea acestuia sub control; iar respectivele puteri au bătut palma cu privire la el fără să bage de seamă că la umbra acestui acord (Joint Comprehensive Plan of Action - JCPOA sau The Iranian Nuclear Deal - IND) vor crește alte capacități expansioniste. Ridicarea „sancțiunilor” internaționale, subsecventă „înțelegerii nucleare”, a permis, printre altele, reluarea pe scară largă a exportului de petrol iranian și, pe cale de consecință, intrarea unor fluxuri bănești masive, numai bune de utilizat pentru finanțarea „armatelor” șiite din întregul Orient Mijlociu, implicate în războaie clasice sau hibride, fără componentă nucleară, apte a schimba raporturile de forțe și echilibrele geostrategice, și așa precare, din zonă.  

Înțelegerea americano-rusă din anul 2013 cu privire la soluționarea crizei armamentului chimic al Siriei, a deschis calea către un dialog americano-iranian, desfășurat într-un cadru multilateral (cu participarea UE și Rusiei), care a dus la un acord asupra înarmării nucleare a Iranului. Obsedată de problema nucleară, administrația americană a uitat însă sau a renunțat să discute alte două probleme la fel de sensibile: programul balistic (respectiv producerea rachetelor care să poarte încărcătura nucleară la destinațiile dorite, aflate la mari distanțe de punctul de lansare) și finanțarea mișcărilor de gherilă șiite din lumea arabo-musulmană. Știind că are deja mijloace pentru a produce arma nucleară într-un timp relativ scurt de la reactivarea programului, dar mai ales că oricum nu are interesul să se lanseze într-o conflagrație nucleară efectivă, Iranul a acceptat combinația. Frâna pusă programului nuclear a fost compensată din plin de accelerarea programului de expansiune neoimperială șiită (prin mijloace clasice, prin interpuși sau prin subversiuni specifice așa zisului război hibrid).

Probabil că partea iraniană a respectat prevederile JCPOA la milimetru. Nu avea motive să facă altceva. Orice inspecție internațională obiectivă ar putea-o confirma. Prin urmare, în sens strict, dreptul internațional, dominat de principiul Pacta sunt servanda (promisiunile făcute trebuie respectate), nu poate fi invocat de nimeni pentru a trage la răspundere Iranul și a-i aplica sancțiuni. Dacă Teheranul și-a ținut promisiunea, Washingtonul trebuie să facă la fel.

Lucrurile, din păcate, nu sunt însă chiar atât de simple. Viața internațională este mai mult decât poate fi cuprins de logica formală a dreptului internațional. La nivel global, norma de drept este circumscrisă de jocurile de interese și raportul de forțe. Când raportul de forțe se schimbă, inclusiv prin aplicarea convențiilor care constituie izvor de drept, regula convenită cade în desuetudine. Ea devine caducă întrucât în noul context nu mai servește scopului pentru care a fost acceptată și adoptată de jucători (subiecții de drept internațional).

Orice convenție internațională are ca obiect și ca scop acelea de a pune ordine în raporturile (juridice) dintre părți, definind nu numai felul în care ele trebuie să se comporte una față de alta sau/și față de terți, ci, ca o garanție a respectării obligațiilor asumate de fiecare, și modalitatea de stabilire și păstrare a echilibrului de putere între ele, în statică și în dinamică. O asemenea ordine are întotdeauna o singură finalitate: pacea. Când ordinea rezultată din convenții, astfel cum a fost definită de acestea, nu mai asigură pacea, sau cel puțin nu mai conferă securitate stabilității și stabilitate securității, ea trebuie schimbată. Dacă se poate, tot consensual. Dacă este necesar (adică dacă altfel nu se poate), unilateral; cu riscul confruntării violente.

Ordinea JCPOA nu mai servește păcii. Argumentul este implicarea Iranului în Siria, Liban, Yemen, Irak etc.; nu cu arme nucleare, ci cu dolarii obținuți de pe urma ridicării embargoului economic, destinat la origine să îi descurajeze programul de înarmare nucleară.

Pentru a contracara neoimperialismul persan (cu față șiită) Arabia Saudită și prietenii săi arabi au sprijinit ISIS (statul islamic sunnit), ca formă de autodeterminare pe criterii religioase. Dar Arabia Saudită este și partener strategic al SUA, precum și una dintre puterile arabo-musulmane acomodantă cu ideea securității Israelului; cel din urmă mai mult decât un partener strategic al Americii – o mini Americă în Orientul Mijlociu. Așa se explică de ce, într-un fel sau altul, diverse instituții guvernamentale și școli de gândire americane au fost mai mult decât complezente, atunci când nu au fost de-a dreptul complice, cu ISIS. Aceasta în afară de profitabilul trafic la negru făcut cu aurul de aceeași culoare sub „administrația” milițiilor fundamentaliste ale amintitului „stat”, finanțat de terorismul lucrativ.

Jocul prin contraponderi regionale s-a dovedit a fi, însă, prea riscant. Riscul scăpării situației de sub control a devenit insuportabil odată cu intrarea în scenă a Rusiei, contemporan cu apariția primelor efecte geostrategice concrete ale JCPOA. Calculul Moscovei este mai subtil decât s-ar crede. Prima impresie este că el are ca scop exclusiv distrugerea ISIS și menținerea, în acest sens, a regimului lui Bashar al Assad la conducerea Siriei. Mai puțin observat dar menționat totuși, este și obiectivul Kremlinului de a înlocui sau măcar diminua influența Casei Albe în Orientul Mijlociu, stăvilindu-i, totodată, elanurile neoconservatoare (adică gustul pentru schimbările de regim prin intervenție externă).

Ceea ce este ignorat cu desăvârșire este că „a Treia Romă” (Moscova) nu are cum sprijini cu inima întreagă o teocrație islamică. Acesta cu atât mai mult cu cât prezența respectivei teocrații pe piața mondială a petrolului duce la scăderea prețului său, afectând direct bugetul Rusiei petro-dependente. (Simplul anunț al Președintelui Donald Trump referitor la denunțarea JCPOA, a dus imediat la creșterea prețului țițeiului pe piețele bursiere.)

Intervenția Rusiei în Siria trebuie să aibă, deci, ca obiectiv, pe lângă echilibrarea forțelor în conflict, slăbirea aliatului saudit al Americii și împingerea acesteia într-o confruntare robustă directă cu Iranul, între timp devenit în mare măsură dependent de sprijinul pravoslavnic rusesc.  

ISIS este practic lichidat. A sosit momentul Iranului. Contrariile dispar împreună.  

Pentru ca un asemenea demers să nu creeze pericolul unei destabilizări globale, SUA au nevoie de o înțelegere cu Rusia. Ea este necesară și legitimă. Pentru a o obține Președintele Trump va trebui să redeseneze împreună cu Președintele Putin arhitectura de securitate din Europa de Est, precum și din Balcani și Orientul Apropiat. Din păcate pentru Ucraina, lucrul se va face pe spezele ei (incidental punând în valoare, pentru noi, tratatul româno-ucrainean din 1997). Din fericire, nu se va face pe spezele României, așa cum s-ar întâmpla în cazul unui Pact Merkel-Putin.

În contextul internațional actual, pentru a face „America măreață din nou”, Președintele Trump va trebui să reactualizeze realismul politic al Președintelui Nixon (și al lui Henry Kissinger) față de China, Rusia și, ultima pe listă, România, din anii 1970. Atunci ne aflam în plin Război Rece; astăzi ne aflăm în plin Război Hibrid. Ambele sunt alternantive ale celor două Războaie mondiale.

Deocamdată aliații europeni nu au apucat să își negocieze prețul și nu vor să iasă din acordul cu Iranul. Care, la rândul său, sparge unitatea euro-atlantică, promițându-le europenilor că va continua să respecte JCPOA, chiar dacă va fi denunțat de SUA. Această ambiguitate nu va putea dura însă prea mult. La începutul lui 2019, când instituțiile europene și principalii operatori naționali ai UE vor fi implicați în alegeri sau crize interne, România ar putea folosi calitatea de Președinte al Consiliului UE (chiar dacă nu va prezida și Consiliul pentru afaceri externe) și pe cea de partener strategic al SUA pentru a limpezi lucrurile și a avansa o nouă ofertă de negocieri bazată pe o regăsită solidaritate transatlantică. Bucureștiul ca un „honnest broker” în disputa nucleară dintre Iran și puterile euro-atlantice ar avea numai de câștigat.

În același timp și cu același titlu România ar putea aborda problema fracturii din cadrul UE între „Europa Veche” – imperialist-globalistă, americano-alergică, rusofilă, și israelosceptică – și „Europa Nouă” – național-suveranistă, americanofilă, ruso-alergică și arabosceptică. În mod normal amenințarea destrămării UE în siajul acesteia, cumulată cu cea a ciocnirii plăcilor tectonice euro-atlantică și euro-asiatică, ar trebui să impună abandonarea euroșovinismului geramano-francez în favoarea unui federalism democratic european autentic, pe de o parte, și să faciliteze antanta americano-rusă, pe de altă parte.

Dacă în loc vom avea o antantă germano-rusă, dublată de una euro-arabă, în opoziție cu una americano-israelo-saudită, atunci Războiul Nord-Sud, va fi dublat de unul Est-Vest; adică de un haos global din care va ieși fie o nouă arhitectură a lumii, fie neantul.

Notă: Titlul aparține redacției, textul aparține autorului


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DC Media Group Audience
Oficial militar american: China va fi pregatita să invadeze Taiwanul până în 2027 și este "singura țară" care poate "răsturna" actuala ordine mondială
O delegație militară NATO vizitează Kievul pentru prima dată de la începutul invaziei ruse: Pesimiștii nu câștigă războaie. Cu ajutorul nostru, Ucraina poate și va învinge
Kuleba explică declarațiile lui Macron despre dislocarea aliaților în Ucraina: E vorba de instructori, nu de luptători
Arme pentru Ucraina, din bani rusești. Rusia „ia foc” și denunță „furt și banditism” propunerea de a achiziționa din fondurile rusești înghețate arme pentru Ucraina
Franța e a 4-a putere nucleară dar e pe punctul de a accelera mult producția. Cele 290 de focoase actuale, considerate insuficiente
Un oficial din Departamentul de Stat al SUA confirmă: Rusia a folosit rachete din Coreea de Nord de cel puțin 10 ori în Ucraina
Germania a anunțat un nou ajutor militar important pentru Ucraina. Dar, Taurus nu e pe listă
Secretarul american al Apărării deschide ''al 20-lea Ramstein'': Lumea liberă nu va lăsa Ucraina să eșueze. Vom fi cu toții mai puțin în siguranță dacă Putin va reuși să câştige
Rachete Taurus pentru Ucraina: Lista avioanelor de pe care pot fi lansate rachetele germane nu include aeronave de tip sovietic
Rusia încearcă să lanseze o ofensivă pe mai multe fronturi. Cum poate răspunde Ucraina şi de ce nu va putea câștiga războiul doar cu drone?
Kaja Kallas, contracandidata lui Klaus Iohannis la NATO: Putin se pricepe foarte bine să răspândească frică, dar se teme de un război cu Alianţa
S-a calculat impactul asupra întregii lumi în cazul în care China blochează militar Taiwanul. Greșelile Europei în fața Rusiei, lecție pentru statele din Pacific
Rusia se adaptează cu o viteză incredibilă și face o armată low-tech, de tip sovietic, pentru un conflict cu NATO
Infanteria grea a SUA „blindează” Europa de Sud-Est. Mii de mijloace de luptă, tancuri Abrams și vehicule Bradley dislocate de americani
"Cei care nu vor să susțină Ucraina nu aleg pacea, ci înfrângerea", declară președintele Franței, Emmanuel Macron
Franța examinează ideea trimiterii de trupe în Ucraina încă din iunie 2023 | Macron: O eventuală victorie a Moscovei ar "reduce credibilitatea Europei la zero"
Ion Petrescu, colaj DefenseRomania, foto arhivă proprie și MApN
EXCLUSIV
România, 20 de ani de la aderarea la NATO. Care ne-ar fi fost soarta fără summitul de la Praga din 2002? Ion Petrescu, la Obiectiv EuroAtlantic la DefenseRomania
Statele Unite şi Polonia sunt un model pentru ceea ce însemna parteneriat de securitatea transatlantică: Varşovia, apel către alți aliați de a crește cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB
Lupta partizanilor anti-Putin pe teritoriul rus: Prima reacție a Rusiei după incursiunea transfrontalieră a legiunii Libertatea Rusiei și Batalionului Siberian
Conceptul de război cibernetic și electronic a fost adus la un nou nivel. Experții din SUA cer Congresului investiții majore pentru a contracara China și Rusia
Angel Tîlvăr: Prezența militarilor americani pe teritoriul României consolidează menținerea stabilității regionale
Zelenski, mesaj pentru statele occidentale: Atât timp cât noi suntem în picioare, armata franceză se va afla pe teritoriul Franței şi nu în Ucraina
''Trebuie să trasăm linii roșii pentru Rusia, nu pentru noi înșine'': Oficiali și experți occidentali evaluează posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina
Radiografia arsenalului nuclear rusesc – o sumă cu necunoscute în creștere
Ministrul ucrainean de externe despre iniţiativa lui Macron de a trimite trupe în Ucraina: Toată lumea știe, dar le este frică să o spună. Dacă Rusia nu este oprită, va fi un război în Europa
Războiul împotriva Ucrainei a accelerat ruptura dintre Occident și țările arabe. Experții analizează riscurile apropierii acestora de Rusia
SUA s-au pregătit riguros, încă din anul 2022, pentru o eventuală utilizare de către Rusia a armelor nucleare în Ucraina
Marea Baltică fără Rusia. Cum se schimbă NATO odată cu aderarea Suediei şi cum se transformă Europa de Nord într-un bastion al Alianței Nord-Atlantice
Surse despre întâlnirea dintre Zelenski și Erdogan: Turcia va "insista asupra negocierilor pentru a pune capăt războiului"
Sursă foto: Paneuropa Romania
EXCLUSIV
Alain Terrenoire și Pavo Barišić, președintele și secretarul general al Uniunii Internaționale Paneuropene fac radiografia Europei în prag de alegeri | Interviu DefenseRomania

Ştiri Recomandate

Ucraina a efectuat unul dintre cele mai reușite atacuri cu rachete împotriva Rusiei (Foto/Video): Au fost distruse mai multe sisteme de rachete S-300 şi S-400
Germania inițiază un nou program de ajutorare destinat Ucrainei: Se face apel la aliații din UE și NATO pentru accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană
Armata ucraineană a trecut de la drone la baloane: În Rusia au fost identificate mai multe baloane meteorologice ucrainene, adaptate pentru misiuni de cercetare și atac
Serviciile ucrainene de informaţii confirmă că au efectuat un atac asupra unei uzine unde Rusia îşi produce bombardierele Tu-22M
Europa se pregătește deja pentru ce se va întâmpla dacă Ucraina va pierde: ''Noua Rusie'' își intensifică deja operațiunile în zonele gri ale Europei de Est
După ce a rămas fără “obiectul muncii”, Rusia a început retragerea contingentului de menținere a păcii din Nagorno-Karabah
Europa are 100 de baterii Patriot și nu poate furniza șapte dintre acestea Ucrainei? Acest argument nu convinge pe nimeni, spune Borrell
Federația Rusă are în vizor și România. Cum reușește Bucureștiul să ofere pe tavă Moscovei un avantaj istoric
Ucraina încă rezistă la porțile Europei, dar capturarea Chasiv Yar deschide rușilor direcții noi. Scenariul cel mai prost: Căderea Ucrainei ar genera riscuri pentru tot Flancul Estic al NATO (ISW)
Confruntarea Iran-Israel: Statele Unite continuă să sporească gradul de pregătire și de integrare a sistemelor de apărare aeriană în Orientul Mijlociu
După o ședință specială referitoare la situaţia din Ucraina, Comisia pentru Informații a SUA a cerut aprobarea imediată a ajutorului militar până la sfârșitul săptămânii
Teheranul avertizează Israelul să nu răspundă: Vom lovi cu arme pe care nu le-ați mai văzut până acum. ”Va fi instantaneu, fără avertisment”
Noapte albă pentru ruși: După ce au distrus un radar ce ”vedea” la 700 km, ucrainenii au lovit un aerodrom militar din Crimeea și o fabrică de rachete S-400 de lângă Moscova
Semnal puternic al SUA: Bombardierele strategice B-1B revin în Turcia, într-o misiune de instruire ”îndelung planificată”
Trei drone necunoscute au fost reperate la aeroportul civil Mihail Kogălniceanu
Ministrul israelian al Apărării ar fi cerut amânarea unei lovituri de retorsiune împotriva Iranului
Solda de grad produce mai multă discordie între militari decât reușește să o facă propaganda rusă
Industria germană de armament acaparează piaţa europeană: Compania Rheinmetall intenționează să construiască o fabrică de muniții în Lituania
Britanicii explică de ce nu doboară dronele care atacă Ucraina, așa cum au făcut când au respins un atac asupra Israelului: Ar conduce la o escaladare periculoasă
Armata României va participa la operațiunile conduse de SUA împotriva rebelilor Houthi în Marea Roșie
Pe lângă MiG-29, ucrainenii au ales şi avionul de vânătoare Su-27 pentru a lansa bombele ghidate AASM-250 Hammer (Foto/Video)
Răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce aliații apără diferit Israelul și Ucraina: Ne-am angajat să ajutăm Ucraina din prima zi
Reuniune extraordinară a miniștrilor de externe ai UE. Subiectul pe ordinea de zi: Evitarea unui război generalizat în Orientul Mijlociu
Blinken a numit 5 domenii de interes pentru SUA în regiunea Mării Negre: Cel mai important rămâne creșterea angajamentului politic american
”Nici nu mai știi dacă sunt ucrainene sau rusești”. Inflația de drone din prima linie face imposibilă orice acțiune surpriză pe front
Varianta transferului F-16 în Ucraina, exclusă din start de Grecia. Premierul elen: ”Trăim într-o parte dificilă a lumii”
Sistemul similar cu cel de la Deveselu, folosit în premieră în luptă. Interceptoarele SM-3 din sistemul Aegis au doborât rachetele balistice iraniene
”Patru motive pentru care înfrângerea Rusiei în Ucraina este inevitabilă”. Expertul chinez vine cu argumentele
Israelul a decis că va răspunde atacului iranian. Ce arsenal au Israelul și Iranul
Dronele rusești, luate ca model de ucraineni: UAV cu motor electric care lovește la peste 100 de kilometri
Cancelarul Olaf Scholz se află în China pentru a rezolva din diferențele în relațiile dintre cele două țări
Performanță deosebită a avioanelor F-15E americane: Doar ele au doborât jumătate din toate dronele iraniene lansate asupra Israelului
pixel