În mod tradițional, “Nusret” se desfășoară în anii pari, în Golful Izmir, iar în anii impari în Golful Saros și zona Canakkale, respectiv în zone apropiate de frontierele maritime ale Greciei și Turciei din nordul și sudul Mării Egee. Tot tradițional, la acesta participă statele membre ale NATO cu ieșire la Marea Mediterană și Marea Neagră, printre care Grecia și, evident, Turcia în calitate de organizator.
Interesant este însă faptul că, spre deosebire de anii anteriori când scenariile exercițiilor vizau situații în care forțele NATO acționau împreună împotriva unui adversar comun, de această dată scenariul exercițiului urmărește întărirea interoperabilității forțelor participante, “în situația escaladării unor divergențe politico-militare dintre două state vecine”.
Nu este deloc greu să înțelegem despre ce state ar putea fi vorba, în condițiile în care tensiunile dintre Grecia și Turcia sunt iarăși la un maxim de amplitudine. Însă necesită un efort de imaginație să înțelegem ce a urmărit conducerea NATO prin aprobarea unui astfel de scenariu în care părțile direct vizate, Turcia și Grecia, ar trebui să acționeze împreună împotriva lor înseși.
Plecând de la premisa că Centrul de excelență al luptei împotriva minelor marine al NATO, din Belgia, a tratat cu maximă seriozitate desfășurarea exercițiului “Nusret 20”, se poate presupune că, prin alegerea acestui scenariu, Centrul a urmărit să demonstreze implicarea și echidistanța NATO.
Problema posibilității NATO de a se implica în conflictul dintre două state membre este una destul de controversată și revine în actualitate de fiecare dată când tensiunile greco-turce escaladează. În principiu, aspectul tine de interpretarea articolelor 8 și 5 din Tratatul de Aderare la Alianță și, mai concret, de stabilirea statului agresor.
Deși NATO nu a intervenit radical niciodată în astfel de dispute, specialiștii în legislația NATO consideră că orice act de agresiune duce, în baza art. 8, la excluderea din Alianță, după care art. 5 permite interpretarea agresiunii ca un act îndreptat împotriva întregii Alianțe și intervenția militară. Astfel, scenariul exercițiului ar căpăta sens și ar sublinia ideea că NATO se pregătește deschis, chiar la fața locului, să facă față unei astfel de provocări între Turcia și Grecia.
În același timp, prin acceptarea participării simultane a Greciei și Turciei la exercițiul desfășurat după un astfel de scenariu în Marea Egee, se poate spune că NATO își manifestă echidistanța față de ambele părți. O anulare a exercițiului ar fi afectat imaginea Turciei în interiorul Alianței și ar fi potențat tendințele rebele ale acesteia, în timp ce stoparea participării Greciei ar fi echivalat cu susținerea pretențiilor Turciei în regiune, ceea ce este departe de percepția reală pe care NATO și UE o au în prezent față de Ankara.
Evident, conducerea NATO ar fi putut menține scenariile anterioare utilizate în seria exercițiilor “Nusret”, însă a dorit probabil să nu se înțeleagă că Alianța evită să recunoască și să se adapteze la situația reală existentă între două state membre.
S-ar putea trage concluzia așadar că Centrul de excelență de la Oostende (Belgia) a ales să folosească un astfel de scenariu aparent amuzant - în care în mod paradoxal unii participanți ajung să lupte împotriva propriilor state - pentru a arăta că Alianța este pe deplin conștientă de problematica greco-turcă, însă mijloacele sale de implicare și presiune sunt limitate, cel puțin până la apariția unei agresiuni și stabilirea agresorului.
Dacă așa stau lucrurile, mai este doar un pas până la o nouă concluzie, de asemenea cu tentă ușor paradoxală, și anume că în astfel de situații NATO poate să aloce resurse pentru instruirea unor trupe proprii care ajung să se lupte între ele, întrucât aparțin unor state membre cu probleme bilaterale serioase. Iar până la stabilirea vinovatului, respectiv a statului agresor, care nu este deloc un lucru atât de facil pe cât pare la prima vedere, NATO nu poate interveni concret sau cel puțin militar.
În ceea ce privește amploarea exercițiului „Nusret 20”, care se desfășoară în perioada 17-27 octombrie, potrivit comunicatului de presă emis pe 14 octombrie de Statul Major al Forțelor Navale Române la acesta participă aproximativ 20 de nave și ambarcațiuni rapide, patru aeronave, trei detașamente de scafandri EOD (Explosive Ordnance Disposal - neutralizarea și distrugerea munițiilor sau dispozitivelor explozive) și un vehicul subacvatic autonom, din Bulgaria, Franța, Italia, Grecia, România, Spania, Turcia și SUA. Din partea României participă puitorul de mine „Viceamiral Constantin Bălescu”, care a plecat miercuri, 14 octombrie, din portul Constanța.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Guvernul și parlamentul somalez au convenit - miercuri - asupra unui acord de apărare cu Turcia pe fondul tensiunilor sale regionale cu Etiopia, care a semnat un acord cu regiunea separatistă Somaliland.
Britanicii au reușit într-un timp record să pregătească portavionul Prince of Wales pentru o desfășurare operațională cu avioane la bord, după ce nava soră - Queen Elizabeth - a întâmpinat, pe 4 februarie, probleme tehnice neprevăzute.
Dorința Rusiei de a rămâne un actor geopolitic global se sprijină, în cea mai mare măsură, pe puterea sa militară.
Luni, 19 februarie, în prezența șefului de stat major al Forțelor Armate iraniene, generalul-maior Mohammad Bagheri, s-a desfășurat ceremonia de intrare în serviciul de luptă al Forțelor Navale ale Corpului Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) a două nave de luptă, "Martirul Sayyad Shirazi" și "Martirul Hasan Bagheri".
Surse rusești de pe rețelele de socializare au informat, pe 15.02.2024, că Amiralul Viktor Sokolov a fost demis din funcția de comandant al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). În locul acestuia a fost numit (probabil interimar) viceamiralul Serghei Pinciuk (Pinchuk), actualul șef de stat major al FRMN și fost comandant al Flotilei din Marea Caspică.
Doar cinci nave de desant din Clasa ''Ropucha'' mai sunt în dotarea Flotei ruse din Marea Neagră, dintr-un total anterior de 13, după scufundarea navei ''Caesar Kunikov'' la 14 februarie, a declarat purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk. Nava mare de desant ''Caesar Kunikov'' a fost scufundată în dimineața zilei de 14 februarie, în apropiere de litoralul orașului Alupka din Peninsula Crimeea, de către dronele navale Magura V5, au anunţat surse din cadrul Serviciului ucrainean de Informații Militare (GUR).
La sud de oraşul Alupka, aflat pe litoralul Peninsulei Crimeea, marea navă de desant ''Caesar Kunikov'' a Flotei ruse din Marea Neagră a fost lovită și scufundată. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a unei operațiuni comune a Forțelor Armate ale Ucrainei și a Serviciului de Informații al Apărării (GUR) din Ucraina. Această informaţie a fost raportată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, care a subliniat că nava inamică se afla în apele teritoriale ale Ucrainei şi astfel s-a luat decizia atacării ei.
Marina britanică, cunoscută în urmă cu două secole ca „regina oceanelor”, azi depășită ca putere navală de SUA, întâmpină mici dificultăți cu cele două portavioane. Amintim că în cursul săptămânii trecute portavionul HMS Queen Elizabeth a fost nevoit să abandoneze manevrele de la exercițiul Steadfast Defender, din cauza unor situații tehnice.
Sistemul de rachete antinavă de înaltă tehnologie Blue Spear a ajuns în Estonia. Acesta va duce capacitatea de apărare antinavă a Estoniei la un nivel cu totul nou, fiind elementul central a soluției complete de apărare de coastă a țării.
SUA dispun de 11 portavioane care le oferă capacitatea de a-și proiecta forța oriunde pe glob. Iar pe lângă portavioane, fiecare grup de luptă condus de asemenea nave dispune de numeroase alte nave de luptă. Din cele 11 portavioane americane, 10 sunt din clasa Nimitz și unul din noua clasă Ford care vine cu câteva avantaje considerabile.
Aflată în vizită oficială în Japonia, șefa guvernului italian Giorgia Meloni a discutat cu omologul său nipon, Fumio Kishida, aspecte privind concretizarea programului comun privind avionul de luptă de generația a șasea.
Săptămâna trecută dronele maritime ale Serviciului ucrainean de Informații al Apărării (GUR) au scufundat nava purtătoare de rachete (VPR) „Ivanovets” a Flotei ruse din Marea Neagră. Corveta rusă a fost scufundată în urma unui atac al unui roi de drone.
O informație interesantă vine de la Teheran, tocmai în mijlocul celor mai grave crize de securitate din ultimele decenii - invazia rusă din Ucraina și criza majoră din Orientul Mijlociu.
Un atac cu dronă a avariat ușor o navă sub pavilion Barbados în Marea Roșie, a raportat marți agenția Reuters.
Nava amiral a Marinei britanice a întâmpinat probleme la sistemul de propulsie.
Marea Britanie a acordat un contract de 1,85 miliarde de lire sterline (2,36 miliarde de dolari) companiei franceze Thales, relatează Reuters.
Ministrul Apărării Guido Crosetto a declarat vineri că Uniunea Europeană a cerut Italiei să preia „comanda tactică” a misiunii ”Aspides” pe care UE o va institui pentru a asigura siguranța navigației navelor comerciale în Marea Roșie, relatează Anadolu.
Cea mai populată țară din lume semnalizează că e pregătită să contribuie la securitatea maritimă internațională. Ambițiile navale ale Indiei reprezintă un semnal clar și față de cel mai mare rival al său din regiune - China.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 03.02.2024, la Șantierul naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă noul submarin nuclear Prințul Pozharsky din clasa Borey-A.
În cursul săptămânii trecute, o delegație a Ministerului Apărării Naționale, condusă de ministrul Angel Tîlvăr, s-a deplasat într-o vizită la Șantierul Naval Galați deținut de gigantul olandez Damen.
Drone maritime ale Serviciului ucrainean de Informații al Apărării (GUR) au scufundat nava purtătoare de rachete (VPR) „Ivanovets” a Flotei ruse din Marea Neagră. Atacul a fost efectuat în noaptea de 31 ianuarie / 1 februarie cu un roi de drone care au reușit să treacă de apărarea antiaeriană a navei.
Potrivit informațiilor publicate de Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ SA) la 31 ianuarie 2024, la Șantierul Naval PGZ din Gdynia a avut loc așezarea chilei pentru viitoarea fregată din clasa Miecznik ORP Wicher a Forţelor Navale Poloneze.
Șantierul naval al Amiralității din Sankt Petersburg (parte a Corporației întrunite constructoare de nave, OSK) a predat Forțelor Navale ale Rusiei submarinul diesel-electric Kronștadt (Proiect 677, clasa Lada).
Ucraina a reușit să mențină coridorul de navigație în Marea Neagră și să neutralizeze aproape complet flota rusă de la Marea Neagră.
Presa rusă încearcă să avanseze ideea extinderii conflictului ruso-ucrainean în zona Mării Baltice. Acest lucru ar fi posibil prin continuarea livrărilor de nave de luptă britanice către Marina ucraineană și dislocarea ulterioară a acestora în Marea Baltică.
Forțele Armate Chineze trimit un mesaj de forță spre Seul, desfășurând în Peninsula Shandong (un fel de Crimeea a Mării Galbene) rachete antinavă cu care controlează toată coastă vestică a Coreei de Sud.
Rușii intenționează să înceapă lucrările de reparare la nava de desant Minsk din clasa Ropucha, distrusă anterior în urma unui atac cu rachete Storm Shadow, lansate de aviaţia ucraineana. Surse ale agenției ruse de știri TASS au declarat că repararea navei ar trebui să înceapă în 2024. "Nava se află la cheu, fiind serios avariată. Reparațiile vor începe în acest an, decizia a fost deja luată", a declarat sursa. Cu toate acestea, presa rusă nu are nicio confirmare oficială a acestor informații.
China privește cu maximă atenție ceea ce se întâmplă în Ucraina și, spre deosebire de Rusia, China dispune de un PIB colosal și mai ales de răbdare strategică.
În ciuda capacităților navale limitate, forțele armate ucrainene, sprijinite de Marea Britanie și de alte țări aliate, sunt angajate într-o operațiune de tip David versus Goliat împotriva flotei rusești a Mării Negre, mult mai mare, în Peninsula Crimeea ocupată și în jurul acesteia. Eforturile lor au dus la distrugerea de nave, infrastructură militara și chiar la lovirea cu succes a unui submarin. Contraamiralul ucrainean Oleksîi Neizhpapa a declarat, într-un amplu interviu pentru Sky News, că războiul maritim are două obiective - să împiedice marina rusă să poată ataca Ucraina și să permită accesul navelor în porturile ucrainene.
Potrivit surselor de monitorizare a navigației de pe rețelele de socializare X (fostă Twitter) și Telegram, pe 27.01.2024, în estul Mării Mediterane și în portul sirian Tartus, se afla o grupare navală rusească formată din șase nave de luptă și auxiliare, inclusiv un submarin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
