Aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și Forțelor Aeriene Turce desfășoară miercuri, 6 martie, un exercițiu demonstrativ de poliţie aeriană întărită, la care sunt invitați jurnaliști acreditați la MApN.
De aproape două decenii, de când primele astfel de execuții unilaterale au fost codate prin ordine executive secrete de către președinții americani care s-au succedat la Casa Albă, execuțiile direcționate în afara zonelor de război convenționale au fost o caracteristică centrală a războiului extins împotriva terorismului, ridicând probleme juridice și politice, naționale ți internaționale, care rămân și astăzi valide.
Pentru a își respecta una din promisiunile sale electorale, administrația Biden a dezvăluit, săptămâna trecută, o parte din setul de reguli emise în secret de către președintele Donald J. Trump, în anul 2017, vizând operațiuni militare de „acțiune directă” antiteroristă - cum ar fi atacuri țintă cu drone și raiduri ale forțelor speciale, la comandă, în afara zonelor de război convențional.
Regulamentul aprobat de către Trump a fost criticat permanent ca fiind extrem de lax, fără o baza legală reală și fără asigurarea unei minime decențe juridice. Mai mult, din informații neconfirmate niciodată oficial, acesta a fost impus cu forța unor aliați militari de mică importanță ai Americii, ca făcând parte din pachetul extins de securitate oferit de către Washington în cadrul parteneriatelor strategic, mai ales statelor din centrul și estul Europei.
Ca atare, administrația Biden dorește să clarifica limitele de execuție a regulamentului din anul 2017, iar până atunci, imediat după instalarea ei la Casa Albă a suspendat orice execuție extrajudiciară sau cum eufemistic au fost intitulate ”acțiuni directe”.
De aceea New York Times a primit, spre surprinderea întregii prese americane, un acces limitat la documentele cele mai sensibile care reglementează aceste operațiuni de stat.
Căci fără a ne ascunde după degete, atunci când, fără un proces just și legal, șeful unui stat decide cu de la sine putere să execute un dușman, fie și el terorist cunoscut pentru crimele sale, atunci acea execuție devine o afacere de stat. Iar aliații externi care răspund cererilor de pregătire și punere în aplicarea a unei astfel ”acțiuni directe”, nefiind apărați de extrateritorialitatea americană, riscă să răspundă penal și legal în fața curților penale naționale sau internaționale de justiție.
De aceea adminstrația Biden a declasificat partial documentul semnat de către Trump și a permis accesul ziariștilor de la New York Times. Tocmai pentru a transmite un semnal, nu numai interior, dar aliaților SUA, de a fi foarte atenți cum răspund unor cereri care, sunt, pe toate continentele, considerate ilegale și fără fundament juridic corespunzător la nivel național.
În timp ce administrația Biden a cenzurat unele pasaje, porțiunile vizibile arată că în era Trump, comandanților din teren li s-a acordat latitudine pentru a lua decizii cu privire la atacuri, atâta timp cât acestea se încadrează în seturi largi de „principii de funcționare”, inclusiv cele care asigurau existența cu „ aproape certitudine ”că civilii nu vor fi răniți sau uciși în timpul operațiunilor.
Din nefericre asemenea asigurare este imposibil de obținut conform standardelor judiciare actuale, ca atare comandații militari expunându-se unor acuzații grave penale de crime de război. Dacă militarii americani sunt subiecți ai unor protocoale bilaterale semnate de către Washinton cu diverși aliați ai săi, din nefericire, militarii națiunilor gazdă nu au aceeași imunitate, iar participare alor la pregătirea unor astfel de acțiuni este sancționată sever de legile naționale și internaționale. Aspecte pe care administrația Trump, din lipsa totală de respect față de aliații săi strategici a omis să le clarifice cu actorii implicați, lăsând militarii gazdă să fie pasibili de comandări penale severe.
În același timp, însă, regulile din epoca Trump erau flexibile în ceea ce privește permisiunea de a face excepții de la aceleași standard aprobate, spunând că „variații” ar putea fi făcute „acolo unde este necesar” atâta timp cât anumite proceduri birocratice au fost urmate în aprobarea lor. Diavolul se află în detalii se spune din bătrâni, iar tocmai îndeplinirea acestor acte birocratice a creat breșa legală care face din orice participant la o execuție extrajudiciară subiect al dreptului penal național sau internațional.
Spre exemplu, dacă radarul care a condus drone spre ținta sa, se află pe teritoriul național, de la comandatul centrului electronic până la soldatul care s-a aflat în sala de comandă, toți sunt pasibili de acuzații penale. Țara gazdă nu are voie să permit niciun atac extrajudiciar pe teritoriul național al unei terțe țări, dacă nu se află oficial în război cu aceasta.
Ca atare, militarii gazdă care participă la pregătirea radar a țintei (identificare, coordonate GPS, intrare de date, urmărire și control) sunt legal pasibili de condamnare pentru că nu există justificarea legală națională sau internațională a acțiunilor lor la adresa unui cetățean străin, aflat pe un teritoriu național suveran. Ca atare, aceste lipsuri flagrante de legislație provoacă astăzi frisoane multor armate naționale gazdă, căci oricând pot fi trase la răspundere, atât ca instituție, incluzând acuzarea oficială a guvernului țării gazdă pentru că a permis un act de război nedeclarat, cât și individual ca militari.
Spre această concluzie s-a îndreptat decizia din octombrie 2020 a judecătorului Edgardo Ramos din districtul sudic din New York, care a ordonat guvernului SUA să predea documentul de 11 pagini, tocmai publicat, ca răspuns la procesele intentate, în baza FOIA (Freedom of Information Act), de către The New York Times și de ACLU (Uniunea Americană pentru Libertăți Civile). Administrația Biden a moștenit acest caz și a căutat o amânare, fiind obligată însă la final să se conformeze, oferind o copie ambilor reclamanți vineri seara târziu.
Administrația Biden a suspendat regulile din epoca Trump în prima sa zi de mandat și a impus o politică interimară de a cere aprobarea Casei Albe pentru loviturile cu drone propuse în afara zonelor de război din Afganistan, Irak și Siria.
În același timp, echipa Biden a început o trecere în revistă a modului în care au funcționat atât politicile din epoca Obama, cât și din cea a lui Trump - atât pe hârtie, cât și în practică - cu dorința de a dezvolta propria sa politică. Revizuirea ordonată de către Biden, au spus oficialii Administrației sale, a descoperit că principiile din epoca Trump care guvernau așa-zisele ”acțiuni directe” în anumite țări făceau adesea excepție de la cerința legala a „aproape certitudinii” că nu ar exista victime civile.
Deși a păstrat această regulă pentru femei și copii, a permis un standard extrem de scăzut de „certitudine rezonabilă” în cazul bărbaților adulți civili. Iar legislația internațională, ca și cea națională dacă vorbim de Europa sau sudul Asiei, nu fac rabat sub nici o formă de la acest standard de aur. Încălcarea lui este considerată de către legislația care există în Uniunea Europeană egala unei crime cu intenție și este pedepsită cu toată asprimea.
Brett Max Kaufman, un avocat al Centrului pentru Democrație din cadrul ACLU, a descris regulile din epoca Trump ca fiind incredibil de laxe, ”eliminând chiar și garanțiile minime pe care președintele Obama le-a stabilit în regulile sale pentru acțiunile letale direcționate în afara zonelor de conflict recunoscute” și a cerut Administrației Biden să pune capăt „utilizării secrete și inexplicabile a forței letale”. Căci, concluzia experților americani, este că până și cadrul vag legal oferit de SUA nu pot acoperii ordinul executiv secret semnat de fostul președinte Trump.
Revizuirea ordonată de către Joe Biden și deliberările privind o nouă politică potențială de ”acțiune directă” ar fi trebuit inițial să dureze 60 de zile. Oficialii administrației vorbesc acum despre extinderea perioadei la șase luni. Discuțiile despre politici, au spus ei, au fost încetinite de efortul de a obține date comparative fiabile despre victimele civile din greve din trecut - și disputele cu privire la estimările militare corecte. Identificarea corectă a numărului de victime civile este deseori îngreunată din cauza atacurilor care au loc în regiunile îndepărtate și inaccesibile.
Mai mult, deliberările au fost, de asemenea, complicate de decizia de a pune capăt războiului din Afganistan, la 20 de ani de la atacurile din 11 septembrie. În mod sigur însă, administrația Biden intenționează să mențină capacitatea de a lovi orice amenințare teroristă emergentă care ar putea emana ulterior din regiune, ceea ce îl va obliga, pentru prima data, să se supună regulilor atacurilor aeriene directe, inclusiv de către drone, în afara zonelor de război convenționale.
O astfel de activitate de luptă intermitentă a fost determinată de apariția tehnologiei armate a dronelor și de înclinația grupurilor teroriste transnaționale de a opera din spații slab guvernate sau state eșuate în care există puține sau deloc trupe americane pe teren, dar și nici un guvern local eficient cu un forța de poliție, inclusiv regiunea tribală a Pakistanului, Yemenul rural și porțiuni din Somalia și Libia.
Iată o problemă legală și de legislație internațională extrem de complicată pentru SUA, care nu recunoaște multe din mecanismele de justiție internaționale, cum ar fi Curtea de Justiție Internațională sau diverse acorduri regionale semnate care interzic atacul direcționat cu drone. Ca rezultat, întrebarea dacă ar trebui să se înăsprească cerința de „aproape certitudine” că nu vor fi uciși civili, astfel încât să protejeze și bărbații adulți, s-a împletit cu alte decizii politice complexe și nerezolvate de către administrația Trump, grăbită doar să vândă arme oricui și oriunde, fără să asigure un minim de securitate țărilor și regiunilor în care o făcea.
Ca rezultat, în cazul Estului Europei, putem vorbi deja de arsenale fără valoarea, dar cantitativ imense, care provoacă mai mult temere și tensiune, decât aduc securitate și echilibru. Pentru țările europene, mai ales cele membre UE, lipsa unei legislații coerente și clare cu privire la numărul, calitatea, capacitatea de foc și principiile de folosire letală a dronelor, pune probleme majore de legalitate. UE are deja tendința de interzice prezența multor tipuri de armament non european pe teritoriul statelor sale membre. Iar aceste politici coordonate de Bruxelles vor viza sigur una din cele mai dezechilibrate zone, cea Est Europeană și desigur cea de proximitate cu Ucraina. Aceasta regiune UE este, în viziunea conducerii europene, cea mai dezechilibrată militar, datorită politicii de înarmare americane pe bani mulți și fără discernământ, doar pentru a crea falsa imagine că țările europene se află într-o stabilă echilibristică securitară în raport cu Rusia (momentul de tensiune Ucraina din ultimele săptămâni a dovedit că, pentru Moscova, nu are nici o valoarea înarmarea vecinilor săi europeni cu armament american).
Este clar că administrația Biden se așteaptă ca Uniunea Europeană să impună pe agenda sa de negocieri exact discuția despre atacurile direcționate de pe teritoriul său, utilizând orice tehnologie electronică, incluzând dronele, folosirea lor fără garanții minime legale de către fosta administrație Trump, fiind văzută extrem de prost de către întreaga elită judiciară a Uniunii Europene. Mai ales că pentru europeni, aceste tipuri de ”acțiuni directe aparțin” exclusiv domeniului drepturilor omului, ale justiției corecte și a dreptului suveran.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și Forțelor Aeriene Turce desfășoară miercuri, 6 martie, un exercițiu demonstrativ de poliţie aeriană întărită, la care sunt invitați jurnaliști acreditați la MApN.
Grupul de monitorizare Belarusian Hajun Project a semnalat, pe 26.02.2024, că cele trei avioane de avertizare timpurie și control de tip A-50U pe care Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse le-au pierdut de la începutul conflictului din Ucraina au ceva în comun.
Comandantul Forțelor Aeriene Ucrainene, Mikola Oleshchuk, a transmis prin Telegram că Forțele Aeriene Ucrainene au reușit să doboare încă un avion rusesc de vânătoare-bombardament Su-34 care zbura în apropierea liniei de pe frontul de est. "Minus încă un Su-34 pe frontul de est", se arată în mesajul de pe Telegram.
Două avioane B-1B aparținând Aripii 28 Aviație de Bombardament de la Baza Aeriană Ellsword (Dakota de Sud) din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA au sosit, pe 23.02.2024, la Baza Aeriană Luleå-Kallax din Suedia pentru misiunea Bomber Task Force 24-2 (BTF 24-2).
Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, Natalia Humenyuk, a declarat, pe 26.02.2024, pentru BBC, că armata rusă încearcă să suplinească pierderea unui al doilea avion de avertizare timpurie și control de tip A-50 cu ajutorul dronelor.
Ucraina urmează să primească avioane de luptă F-16 Fighting Falcon în viitorul apropiat, fapt reconfirmat. Vor putea însă lovi F-urile ucrainene ținte militare de pe teritoriul rus, așa cum a sugerat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO?
După ce vineri o a doua aeronavă A-50 de detecție radar și control (tip AWACS) a fost doborâtă deasupra Mării Azov, rușii au rămas cu doar câteva aparate de zbor asemănătoare.
Sistemul de control IBCS va fi creierul apărării antiaeriene poloneze. Un acord pentru achiziția de către Polonia a acestui sistem este așteptat să fie semnat ”în curând”.
Aviația rusă va fi vânată prin metode atipice de forțele Kievului, anunță comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene. Generalul-colonel Oleksandr Sîrskîi a spus, cu ocazia comemorării a doi ani de la declanșarea invaziei rusești, că armata ucraineană va răspunde ”asimetric” și în aer.
La un an după ce un balon spion chinez a traversat SUA înainte de a fi doborât, Pentagonul a anunțat că urmărește un nou balon neidentificat peste vestul Statelor Unite.
Ce lovitură pentru Rusia. Ucrainenii tocmai ce au confirmat că au doborât un al doilea avion A-50 AWACS, fapt confirmat inițial și de canalele de propagandă ruse.
Gigantul Elbit Systems a prezentat cel mai nou membru al familiei Hermes. Acest sistem aerian de operare fără pilot (UAS) de ultimă generație se mândrește cu o anduranță remarcabilă, versatilitate și performanțe operaționale terestre, aeriene și maritime.
Contractul semnat de Ministerul Apărării de la Budapesta va permite extinderea aviației Ungariei la un total de 18 aeronave Gripen.
Parlamentul german a votat în favoarea unei moțiuni înaintate de coaliția de guvernământ a țării, care a cerut furnizarea de „sisteme de arme și muniție suplimentare, necesare cu rază lungă” Ucrainei.
Rusia susține că a doborât o rachetă trasă de sistemul S-200, care se poate deplasa cu până la 9.800 km/h.
Președintele rus, Vladimir Putin, a efectuat, pe 21.02.2024, o vizită de lucru în Republica Tatarstan. În primul rând, șeful statului rus s-a deplasat la Întreprinderea de aviație S.P. Gorbunov din Kazan, unde a urcat la bordul unui bombardier strategic Tu-160M.
Ucraina, atunci când va primi avioane de luptă F-16 de la aliații săi, poate lovi ținte militare din Rusia în conformitate cu dreptul internațional, dar această chestiune va fi decisă de țările care furnizează avioanele. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat acest lucru într-un interviu acordat la Bruxelles jurnalistei Zoryana Stepanenko de la Radio Liberty.
Moment istoric pentru industria aeronautică din Turcia: Kaan, primul avion de generația a 5-a dezvoltat de turci, a efectuat primul zbor.
Primul grup de patru piloți ucraineni va finaliza antrenamentul pe avioanele de luptă F-16 până în vară.
Armata ucraineană a doborât un alt avion de luptă rusesc Su-34, a declarat comandantul Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene Mîkola Oleșciuk.
Forțele Aeriene Ucrainene au declarat că, după ce Ucraina a doborât o serie de avioane militare rusești, Rusia a desfășurat mai rar avioane.
Amenințarea cu drone este o nouă provocare pentru oficialii de la Bruxelles.
România, asemenea multor națiuni europene, a ales avioane de generația a V-a americane: F-35 Lightning II. Că F-35 nu e un avion ieftin, nu e niciun secret. Însă costurile de operare, infrastructura și mentenanța pe întreaga perioadă a vieții sunt cu adevărat relevante.
Potrivit ultimelor informații apărute în media din Ucraina și pe rețelele de socializare, trupele ucrainene de apărare antiaeriană au reușit să doboare încă două avioane de luptă ruse în estul țării.
Aeronave F-35 ale SUA și Țărilor de Jos împreună cu un E-3A AWACS al NATO au desfășurat un exercițiu F2T2 deasupra Poloniei. Avioane americane F-35A Lightning II ale Aripii 48 Vânătoare de la Baza Aeriană britanică Lakenheath și un KC-135 Stratotanker al Aripii 100 Realimentare de la baza Mildenhall au colaborat cu Aliații NATO pentru a efectua un exercițiu F2T2 (find, fix, track, and target – detecție, localizare, monitorizare, și țintire) deasupra Poloniei, pe 15 februarie 2024.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, în timpul nopții de 18.02.2024, trupele ruse au executat noi atacuri cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean.
Aflat la Conferința de securitate de la Munchen, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut, sâmbătă, 17 februarie, o întrevedere bilaterală cu omologul norvegian, Bjørn Arild Gram. Oficialul român a evidențiat perspectivele consolidării relațiilor bilaterale în domeniul apărării, în special în contextul de securitate actual deosebit de complex, exprimând aprecierea pentru interesul Norvegiei vizavi de evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre.
Ziua de 17 februarie aduce vești sumbre pentru Forțele Spațiale Aeropurtate ale Federației Ruse. Acestea au pierdut nu doar unul sau două, ci trei avioane - cuprinzând două bombardiere Su-34 și un avion de vânătoare Su-35, aflate în prima linie. Această informație a fost scoasă la iveală de Comandamentul Forțelor Aeriene Ucrainene, indicând direcția estică a liniei de front unde au fost doborâte aceste avioane inamice.
Statele Unite intenționează să antreneze 12 piloți ucraineni de F-16 în acest an fiscal, a precizat publicaţia Air & Space Forces cu referire la un oficial al Gărzii Naționale Aeriene a SUA. Opt dintre acești piloți sunt în prezent în curs de pregătire. De asemenea, alți patru urmează să fie instruiți înainte de sfârșitul anului fiscal 2024.
În contextul participării la cea de-a 60-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, ministrul Angel Tîlvăr a avut sâmbătă, 17 februarie, o întâlnire bilaterală cu Kajsa Ollongren, ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos. Această întrevedere a oferit o platformă excelentă pentru discuții aprofundate pe teme esențiale de securitate și apărare, subliniind cooperarea strânsă între cele două națiuni.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Serviciile speciale americane au oferit Rusiei doar o parte din informațiile pe care le dețineau despre amenințarea unui atac terorist în centrul comercial Crocus, relatează The New York Times.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Republica Cehă și Germania poartă discuții oficiale privind achiziționarea celei mai recente variante de tancuri germane - Leopard 2A8. Această informaţie a devenit publică în timpul unei adunări a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ceh. Potrivit documentelor oficiale ale comisiei, dialogul se concentrează asupra a 76 de tancuri Leopard 2A8. Parlamentarii cehi au afirmat că discuțiile au evoluat considerabil, ceea ce i-a determinat să anticipeze ''sosirea triumfală'' a tancurilor germane în Republica Cehă între 2027 și 2030.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
O echipă de cercetători, condusă de apreciatul DLR Aerospace Center din Germania, face progrese semnificative în crearea unei generații avansate de avioane de luptă.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.
Fostul lider al organizației teroriste palestiniene Hamas, Khalid Mashal, a anunțat că ostaticii israelieni deținuți de acest grup din octombrie 2023 nu vor fi eliberați până când Israelul nu va retrage trupele din Fâșia Gaza, a informat miercuri Times of Israel.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Regimentul 126 Infanterie al Franței nu va fi dislocat să lupte în Ucraina iar orice informație în acest sens face parte din războiul informațional declanșat de Rusia împotriva Occidentului.
Oficialii români se află în Coreea de Sud, unde discută detaliile unei eventuale cooperări cu industria de apărare a națiunii asiatice.
Ministrul Afacerilor Externe Jan Lipavsky a declarat că Republica Cehă consideră realist să furnizeze Ucrainei 1,5 milioane de obuze de artilerie, ca parte a inițiativei sale privind muniția.
Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, Natalya Gumenyuk, a declarat, pe 27.03.2024, că Rusia a acumulat un număr suficient de rachete Zircon în Crimeea și va continua să recurgă la lovituri punctuale, cu accent pe capitala Ucrainei, Kiev.
Cel mai bun mod de a celebra 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România este să punem în valoare legăturile dintre oamenii de pe cele două maluri ale Prutului. Declarația a fost făcută de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Eforturile de a forma un nou guvern în Bulgaria au ajuns într-o fundătură, a informat presa locală.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, exclude implicarea țării sale în atentatul terorist de la Crocus City Hall din localitatea rusă Krasnogorsk. Potrivit acestuia „curatorii” teroriştilor „au înţeles că este imposibil să intre în Belarus” și au fost nevoiți să se întoarcă.
Atacurile efectuate de Rusia asupra infrastructurii ucrainene sunt foarte precise, ceea ce indică faptul că trupele rusești au ajutor în identificarea țintelor, sunt de părere mai mulţi experții în studii de securitate. Voice of America (VOA) a adunat analize acestor experților cu privire la motivul pentru care Ucraina se confruntă acum cu cel mai mare val de atacuri asupra sectorului său energetic, mai mult decât în timpul iernii, și care ar trebui să fie răspunsul Occidentului la aceste atacuri.
Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, renunță la tonul diplomatic și, într-un interviu pentru Politico (25 martie), a transmis un mesaj extrem de clar aliaților Kievului.
Forțele ucrainene pentru Operații Speciale (SOF) au ajutat la distrugerea sistemului rusesc de apărare aeriană BUK, desfăşurat în regiunea Zaporojie. Reprezentanții Forțelor pentru Operații Speciale au explicat că la operațiune au luat parte şi alţi militarii ucraineni din cadrul Regimentului 3 Separat cu Destinație Specială. În timpul operațiunilor de recunoaștere din sectorul Zaporojie, operatorii regimentului au descoperit sistemul rusesc de rachete antiaeriene BUK.
Statele Unite sunt pregătite să își îndeplinească angajamentele NATO și să își apere aliații în cazul unui atac, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unei conferințe de presă la 26 martie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.03.2024, un avion de vânătoare MiG-31 a împiedicat două bombardiere strategice aparținând Forțelor Aeriene ale SUA să încalce granița de stat a Federației Ruse în zona Mării Barents.