Tensiunile au crescut în ultimii ani în jurul Taiwanului, insula guvernată democratic pe care China urmărește să o încorporeze în teritoriul său.
Fiecare dintre acestea are specificul propriu, bazat pe motive diverse, participanți complet diferiți și o imensă „dispersare” pe harta geografică mondială.
Cu toate acestea, fiecare dintre aceste conflicte, ajuns la nivelul ostilităților deschise, amenință nu numai să se transforme într-o bătălie sângeroasă locală, ci și să devină un focar militar la nivel regional, dacă nu chiar mondial.
Egiptul împotriva Etiopiei
Origini și motive: Faptul că războiul dintre aceste țări este doar o chestiune de timp, a fost remarcat de mulți analiști cu un grad ridicat de încredere încă din urmă cu câțiva ani. De fapt, totul a început în anul 2011, odată cu începerea construcției unei structuri pe Nilul Albastru, care, ca de obicei în Africa, are un nume pompos și proporții cu adevărat grandioase - Marele Baraj al Renașterii din Etiopia (EPWD). A cui renaștere și a cui moarte? În orice caz, exact acest lucru se spune în Egipt, pentru care această „construcție a secolului” va însemna pierderea nu numai a unei cincimi din energia electrică generată de centrala hidroelectrică din Aswan, ci și a nu mai puțin de 40% din apa Nilului, care este extrem de importantă pentru agricultura locală, ce se află deja într-o stare deplorabilă. De fapt, 90% din umiditatea care dă viață acestei țări și, așadar, are unul dintre cele mai scăzute niveluri de aprovizionare cu apă din lume, se obține doar din Nil. Etiopia susține că, cu ajutorul „electrificării întregii țări”, peste o sută de milioane de oameni vor putea să scape în cele din urmă de sărăcie.
Teatrul și posibilul curs al ostilităților: Autoritățile de la Cairo și-au declarat, în mod repetat, disponibilitatea de a folosi forța, în cazul refuzului Etiopiei de a renunța la acest megaproiect, precum și disponibilitatea de a „lupta pentru apele Nilului până la ultima picătură de sânge”. Problema este că între cele două state divergente se află Sudanul, care nu zâmbește deloc la perspectiva de a deveni o arenă pentru bătălii terestre, sau cel puțin un teritoriu pentru ofensiva și retragerea armatelor inamice.
Egiptul vrea să-și câștige vecinii de partea sa, dar până acum nu a reușit acest lucru. Tocmai din cauza neutralității încăpățânate a sudanezilor, ar putea apărea probleme cu lansarea de rachete și atacuri de bombe asupra barajului renascentist, pe care autoritățile de la Cairo l-au amenințat deja de mai multe ori. Dacă Sudanul își va închide spațiul aerian pentru Forțele Aeriene egiptene (și cel mai probabil o va face), atunci un raid de lungă durată asupra Etiopiei prin Marea Roșie și Eritrea s-ar putea solda cu un eșec. Mai mult, o lovitură reușită asupra barajului, care va fi deja umplut (chiar dacă doar parțial), va duce la o catastrofă colosală nu numai pentru Etiopia, ci și pentru Sudan și Egipt. Pentru acesta din urmă, în primul rând, din cauză că apa eliberată din toate barajele de pe Nil va provoca cea mai puternică lovitură asupra țării.
Interesele Federației Ruse: Astfel de perspective nu sunt profitabile pentru autoritățile de la Moscova, după cum se spune, din nicio parte. Atât Egiptul, cât și Etiopia au fost întotdeauna piețe foarte promițătoare pentru furnizarea de armamente sovietice și rusești. Conducerea în această problemă aparține în prezent Egiptului, dar, cu toate acestea, autoritățile de la Addis Ababa încearcă să țină pasul, luând un curs pentru a construi rapid cooperarea cu Federația Rusă și nu numai în domeniul tehnico-militar, ci și în multe alte domenii.
De industrializarea și prosperitatea Etiopiei vor beneficia cu siguranță autoritățile din Federația Rusă - dar nu cu prețul foametei în Egipt. Cel mai neplăcut lucru este că, dacă va veni vorba despre o ciocnire militară, Federația Rusă va trebui să aleagă una dintre părți și va suferi, inevitabil, pierderi în pozițiile și interesele sale din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Oricum, cine are nevoie de un alt război în această regiune, unde se desfășoară deja lupte în Libia, Siria și alte locuri?
Turcia împotriva Greciei
Origini și motive: Cele două țări menționate mai sus fac parte, din păcate, dintre cele în care dușmănia durează de secole, dacă nu chiar de milenii. Dacă vorbim în mod special despre ceea ce se întâmplă astăzi, atunci motivul unei posibile coliziuni, desigur, este reprezentat de zăcămintele colosale de resurse energetice descoperite în apele disputate dintre insulele Cipru și Creta, precum și de intențiile statelor care sunt membre ale așa-numitului Forum al gazelor din Mediterana de Est, de a exploata combustibilul albastru și de a-l transportul ulterior atât în Europa, cât și în Africa de Nord, fără participarea la aceste proiecte a autorităților de la Ankara. Toate acestea contravin în mod categoric politicii agresive și expansioniste, în spiritul neo-otomanismului, urmărite de actualul președinte al Turciei, Recep Erdogan, în încercările sale de a readuce țara la măreția și prestigiul ei. Iar interesele pur mercantile, în acest caz de miliarde de dolari, nu pot fi omise. În orice caz, potrivit lui Erdogan, „Turcia nu va face nicio concesie și va lua tot ce i se cuvine din Marea Mediterană, Marea Egee și Marea Neagră”.
Teatrul și posibilul curs al ostilităților: Locul în care Forțele Armate ale celor două țări se pot ciocni într-un război, cel mai probabil, poate să fie Ciprul, care este subiectul certurilor de lungă durată dintre ele, sau insulele din apropiere. În același timp, prima mișcare va fi făcută, probabil, de Ankara, fapt foarte bine înțeles la Atena. În consecință, duminică (30 august) s-a aflat despre transferul trupelor grecești pe insula Kastelorizo, pe care Turcia a declarat-o brusc „teritoriu disputat”.
Cu toate acestea, o luptă cu participarea Forțelor Navale ale Turciei și Greciei și a Forțelor Aeriene pare mult mai probabilă decât operațiunile terestre. De altfel, o primă coliziune (în sensul cel mai literal al cuvântului) a avut loc deja atunci când, pe 12 august, două fregate - Limnos (F 451) grecească și Kemalreis (F 247) turcească - nu s-au ratat reciproc în Marea Mediterană. Din fericire, acest incident nu s-a dezvoltat mai mult, dar poate fi repetat. În orice caz, faptul că autoritățile de la Ankara se tem serios de atacurile aeriene asupra teritoriului lor este dovedit de dorința de a accelera furnizarea sistemelor rusești de apărare antiaeriană S-400 și, eventual, chiar și a unor avioane de vânătoare Su-35.
Interesele Federației Ruse: Orice conflict între state membre NATO, care poate duce la slăbirea și chiar la prăbușirea (deși parțială) a acestui bloc militar, este convenabil pentru Federația Rusă. Mai mult, planurile expansioniste ale Greciei, care vizează piața europeană a energiei, sunt contrare intereselor naționale ale Federației Ruse în cel mai categoric mod. Iar către Turcia sunt atât de multe de vândut… Pe de altă parte însă, o întărire prea mare a pozițiilor Ankarei este în mod evident neprofitabilă pentru Moscova. Problemele cu „partenerii” turci, care și-au pierdut recent din ce în ce mai mult simțul realității, sunt deja vizibile în Siria, în Libia sau în Caucaz. Iar conflictul armat din Mediterana nu poate aduce nimic bun. Așa că, mai bine fără el.
China împotriva Taiwanului, respectiv împotriva SUA
Origini și motive: Regiunea Asia-Pacific reprezintă un punct fierbinte a tensiunii mondiale, s-ar putea spune, în mod tradițional. Cu toate acestea, în prezent, se adaugă combustibil nou la flăcările conflictelor de acolo, amestecate profund cu nemulțumirile reciproce de demult și cu revendicările teritoriale, prin dorința Statelor Unite de a împiedica, pe cât de mult posibil, întărirea Chinei. Beijingul, la rândul său, reacționează din ce în ce mai aspru la astfel de încercări și este pe cale să decidă să le arate americanilor cine este șeful regiunii. „Problema Taiwanului” pare pentru mulți din R.P. Chineză o oportunitate excelentă pentru o demonstrație minim riscantă și maxim eficientă. Vorbind despre „reunificarea inevitabilă a Chinei”, care implică o revenire la „țărmurile native” ale Taiwanului, tovarășul Xi demonstrează cu siguranță, cu toată puterea, că este vorba exclusiv de un „proces de pace”. Cu toate acestea, Beijingul s-a abținut de la acțiuni militare exact atâta timp cât era necesar în interesul unei geopolitici înalte - pentru a nu pierde emblema de stat pașnic, ce respectă dreptul internațional. „Războiul comercial” cu Washingtonul a schimbat semnificativ accentul pe ceea ce este considerat acceptabil în Imperiul Celest. Iar intensitatea sa actuală poate chiar dezlega mâinile susținătorilor acțiunilor de forță. De fapt, prin atacurile sale neîncetate asupra camarazilor săi chinezi și amenințările constante de „ a pedepsi”, „a restrânge” Beijingul sau „a pune capăt aspirațiilor sale expansioniste din regiune”, Washingtonul însuși își împinge adversarii să fie proactivi.
Teatrul și posibilul curs al ostilităților: Nu există nicio îndoială că Statul Major General al Armatei Naționale de Eliberare a elaborat planuri concrete de „reunificare”, atât strategice cât și tactice, cu mult timp în urmă și în cel mai detaliat mod. Da, Statele Unite au umplut literalmente insula cu armele „cele mai bune din lume” - de la sistemele portabile de rachete Javelin și Stinger, la avioanele de vânătoare multirol F-16 și tancurile M1A2 Abrams, precum și sistemul de apărare antiaeriană Patriot PAC-3. Cu toate acestea, în comparație cu adevărata putere militară a Imperiului Celest, aceste mijloace reprezintă praf în ochi.
Bazându-se pe sprijinul și protecția principalului său (și, de fapt, singurul) aliat, Statele Unite, în ultimii ani, insula a început să-și trateze propria armată cu răceală. Însă, nu se face economie la bani pentru dotarea ei cu arme și echipamente americane. În pofida acestui fapt, încorporarea generală a fost anulată acum câțiva ani. Tancurile și avioanele sunt bune, dar, de exemplu, nu cu mult timp în urmă, pur și simplu nu exista nimeni care să ocupe până la jumătate din cele mai mici funcții de ofițer din armata taiwaneză.
Exercițiile la scară largă efectuate recent de Armata Națională de Eliberare, literalmente în largul coastei Taiwanului, pentru a desfășura operațiuni masive de desant atât de pe mare, cât și din aer, arată elocvent că Beijingul se pregătește și se pregătește cu seriozitate. Doar intervenția militară directă a Statelor Unite poate salva autoritățile de la Taipei de o înfrângere rapidă și inevitabilă. Dar, americanii sunt dispuși să înceapă al treilea război mondial din cauza lor?
Interesele Federației Ruse: China este, fără îndoială, cel mai important partener economic și aliat politico-militar al Federației Ruse. Pe de altă parte, întărirea excesivă a acesteia, chiar și la scara Regiunii Asia-Pacific, va crea, inevitabil, noi probleme pentru Federația Rusă, întrucât, după o astfel de victorie geopolitică, Beijingul va deveni și mai agresiv în promovarea intereselor sale, oriunde consideră că este necesar. Adică în toată lumea. Totuși, acest lucru se va întâmpla numai dacă Statele Unite „se vor suci cu adevărat”, adică nu vor intra într-un conflict militar de partea Taiwanului, pe care au promis că-l vor proteja de orice „agresiune externă”. Un nou conflict global, care probabil va deveni un război nuclear în etapa inițială, reprezintă un subiect extrem de neplăcut.
În concluzie, trebuie spus faptul că, în pofida pandemiei mortale de coronavirus, care ar fi trebuit să unească, să adune omenirea sau cel puțin să o facă să se gândească la fragilitatea civilizației, se pare că aceasta se apropie din ce în ce mai mult de o nouă eră a războaielor, fiecare dintre acestea putând fi ultimul pentru ea.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tensiunile au crescut în ultimii ani în jurul Taiwanului, insula guvernată democratic pe care China urmărește să o încorporeze în teritoriul său.
Un înalt oficial al serviciilor secrete sudaneze a declarat că Sudanul a respins cererea de a înființa o bază navală pentru Teheran pe coasta Mării Roșii, ceea ce ar fi permis Iranului să monitorizeze traficul maritim pe una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume.
Președintele francez Emmanuel Macron a comentat din nou declarația să controversată privind desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, subliniind că forțele franceze nu vor fi desfășurate acolo deocamdată. Aceste precizări au fost făcut Macron într-un interviu acordat publicaţiilor cehe Novinky și Pravo.cz.
Doi experții ucraineni consideră că, teoretic, soldați ai unor state membre NATO ar putea păzi granițele cu regiunea Transnistreană și cu Belarus. Analiștii politici subliniază că acest lucru ar elibera unități ale forțelor armate ucrainene, comasate pentru a păzi granițele Ucrainei din nord şi sud, pentru a lupta în zonele cele mai disputate de pe linia frontului.
Aproximativ 20.000 de militari din zece ţări membre NATO vor traversa luni cel mai lung fluviu din Polonia, Vistula, ca parte a unui important exerciţiu militar menit să descurajeze agresiunea Rusiei.
Dezvoltarea Chinei în privința armelor nucleare, a vectorilor purtători pentru acestea, precum și a programului spațial este incredibil de rapidă, au avertizat joi comandanții forțelor strategice și spațiale americane în fața congresmenilor americani.
Pe 2 martie, la Moscova, a avut loc o întâlnire între ministrul adjunct de Externe al Rusiei Mihail Galuzin și reprezentantul special al guvernului chinez pentru Afaceri eurasiatice și șef al delegației Chinei pentru soluționarea crizei din Ucraina, Li Hui. Evenimentul a fost anunțat într-un comunicat de presă pe site-ul oficial al Ministerului rus de Externe.
Cotidianului american The Wall Street Journal a anunțat că a intrat în posesia unui document privind propunerile de pace discutate în timpul negocierilor ruso-ucrainene din aprilie 2022.
Ieri a fost înmormântat la Moscova Alexei Navalnîi, ucis în colonia „Lupul polar” din Siberia, unde a fost încarcerat politic de regimul dictatorial al lui Vladimir Putin. Navalnîi a murit cu o lună înaintea simulacrului de scrutin prezidențial care va avea loc în Rusia peste câteva săptămâni.
Săptămâna aceasta Parlamentul de la Budapesta a votat într-un final ratificarea tratatului de aderare al Suediei la NATO - cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie.
Președintele rus Vladimir Putin a amenințat țările NATO cu un conflict nuclear dacă vor trimite trupe în Ucraina. În timpul discursului său anual în fața parlamentului rus, el a mai spus că Rusia dispune de arme pentru a lovi ținte din Occident.
Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat că se ia în considerare "totul" pentru a ajuta Ucraina să îl învingă pe Putin. Șeful guvernului estonian a declarat că liderii ar trebui să discute toate posibilitățile în spatele ușilor închise, inclusiv ce se mai poate face pentru a ajuta Ucraina. "Cred că acesta este, de asemenea, un semnal pe care îl transmitem Rusiei că nu excludem anumite aspecte. Pentru că toate țările și-au dat seama că trebuie să facem tot ce putem pentru a ne asigura că Ucraina câștigă și Rusia pierde acest război", a declarat Kallas într-un podcast realizat de Politico.
Președintele rus Vladimir Putin a spus că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord riscă un conflict nuclear dacă își trimite trupele în Ucraina.
În contrast cu aniversările sumbre din această lună - a 10-a aniversare a ocupării Crimeei și a 2-a aniversare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina - dedicarea ucrainenilor față de cauza lor și încrederea în capacitatea lor de a învinge Rusia și de a-și elibera țara dacă partenerii lor internaționali continuă să îi sprijine reprezintă un motiv de optimism. Aceste teze au fost evidenţiate în cadrul unei întâlniri la Institutul Hudson din Washington, la 28 februarie.
Ucraina se confruntă cu o situație dificilă în contextul în care industria de apărare din Europa pare să nu poată să țină pasul cu nevoile ei în timp ce asistența militară americană e blocată în Congres de către o parte din republicanii radicali care tergiversează votul decisiv în Camera Reprezentanților.
O serie de documente militare clasificate care au ajuns în presă evidențiază doctrina Rusiei privind utilizarea armelor nucleare, inclusiv criteriile minime care pot conduce la utilizarea armelor nucleare tactice, după cum a informat Financial Times pe 28 februarie. Armele nucleare tactice ale Federației Ruse sunt destinate utilizării pe câmpul de luptă în Europa și Asia, având o rază de acțiune mai mică în comparație cu cele strategice, care vizează SUA.
Potrivit lui Neeme Vali, liderii europeni continuă să discute despre cum pot continua să sprijine Kievul în confruntarea cu Kremlinul. Moscova înțelege că Occidentul nu este pregătit să se oprească. Discuția despre faptul că Occidentul ar fi dispus să trimită trupe în Ucraina este un semn pentru Federația Rusă, a declarat generalul estonian Neeme Vali, relatează ERR.
DefenseRomania vă invită la o ediție specială a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic dedicată situației la nivel global și extinderea istorică a NATO odată cu aderările Finlandei și Suediei, după ce ultima a primit chiar la începutul acestei săptămâni ratificarea aderării din partea Parlamentului maghiar, Ungaria fiind ultima care nu a ratificat aderarea.
Cancelarul german Olaf Scholz s-a opus ferm furnizării de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, invocând riscul ca Germania să fie atrasă în conflict.
În Federația Rusă se tatonează tot mai insistent terenul unor revendicări teritoriale asupra unor zone din Strâmtoarea Bering, în aproiere de Alaska, controlate de Statele Unite ale Americii în urma unor tratate sovieto-americane.
În contextul împlinirii a doi ani de la invadarea la scară largă a Ucrainei de către Federaţia Rusă, Marea Britanie a anunțat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, inclusiv arme antitanc şi un nou lot de 200 de rachete Brimstone, precum și instruire suplimentară pentru armata ucraineană.
Pe 24 februarie 2022, în urmă cu doi ani, Federația Rusă declanșa invadarea la scară largă a Ucrainei, și totodată, cea mai gravă criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. La doi ani de la invazia rusă obiectivele Moscovei sunt departe de a fi atinse. Iar pierderile, copleșitoare, de ambele părți.
Excelența Sa Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un briefing cu presa la care a participat și DefenseRomania, întrunire care a marcat doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a vorbit inclusiv despre retragerea de la Avdiivka.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 23.02.2024, ministrul Serghei Șoigu și primarul Moscovei, Serghei Sobianin, au inspectat progresul lucrărilor de renovare a clădirii Statului major al Regiunii Militare Moscova, de pe terasamentul Kosmodamianskaia din capitala rusă.
Avionul A-50U, doborât pe 23 februarie, a fost lovit la peste 170 de km de linia frontului. Rusia a pierdut într-o lună două avioane-radar Beriev A-50 de tip AWACS. La începutul invaziei rușii aveau doar 6 aparate modernizate - dintre care unul a fost avariat în Belarus (în 2023), iar două au fost doborâte anul acesta.
După Somalia, Djibouti se aliniază cooperării militare cu Turcia, într-o încercare evidentă de a acționa după controversatul memorandum de înțelegere semnat la 1 ianuarie trecut între Etiopia și Somaliland pentru accesul Etiopiei la Marea Roșie.
Amenințările oficialilor ruși vin constant, iar declarațiile au un scop precis: slăbirea unității în rândul aliaților NATO.
Ucraina trebuie să câștige, iar lumea trebuie să împiedice o situație în care să fie pur și simplu inclusă pe lista zonelor gri cu conflicte înghețate, deoarece astfel de zone sunt periculoase. Acest lucru a fost declarat de Douglas Lute, un general în retragere din armata SUA și ambasador al SUA la NATO în perioada 2013-2017.
Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
SUA încearcă să convingă Moscova să întrerupă programul pentru construirea unei arme spațiale.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
Parlamentul ucrainean se află pe ultima sută de metri înaintea votării noii legi privind mobilizarea, act normativ care trebuie să ajute Ucraina să reîmprospăteze resursele umane ale Armatei.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Pe 27 martie 2024, Brazilia a găzduit ceremonia de lansare a submarinului Toneloro, construit pe plan local, al treilea pentru Marina braziliană, fabricat în cadrul proiectului francez ''Scorpene''. La eveniment a participat președintele Frantei, Emmanuel Macron, care, în discursul său, a prezentat mai multe domenii oportune în care ar dori să coopereze cu Brazilia. Unul dintre aceste domenii este industria aerospațială, iar Macron a oferit Braziliei cooperare în ceea ce privește construirea avioanele Rafale, precizează portalul francez Opex360.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 28.03.2024, că un detașament de nave de luptă aparținând Flotei din Oceanul Pacific, format din crucișătorul purtător de rachete Varyag și fregata Mareșal Shaposhnikov, a traversat Strâmtoarea Bab-el-Mandeb și a intrat în Marea Roșie.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia va lansa o nouă ofensivă undeva în perioada mai - iunie.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Serviciile speciale americane au oferit Rusiei doar o parte din informațiile pe care le dețineau despre amenințarea unui atac terorist în centrul comercial Crocus, relatează The New York Times.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Republica Cehă și Germania poartă discuții oficiale privind achiziționarea celei mai recente variante de tancuri germane - Leopard 2A8. Această informaţie a devenit publică în timpul unei adunări a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ceh. Potrivit documentelor oficiale ale comisiei, dialogul se concentrează asupra a 76 de tancuri Leopard 2A8. Parlamentarii cehi au afirmat că discuțiile au evoluat considerabil, ceea ce i-a determinat să anticipeze ''sosirea triumfală'' a tancurilor germane în Republica Cehă între 2027 și 2030.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
O echipă de cercetători, condusă de apreciatul DLR Aerospace Center din Germania, face progrese semnificative în crearea unei generații avansate de avioane de luptă.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.
Fostul lider al organizației teroriste palestiniene Hamas, Khalid Mashal, a anunțat că ostaticii israelieni deținuți de acest grup din octombrie 2023 nu vor fi eliberați până când Israelul nu va retrage trupele din Fâșia Gaza, a informat miercuri Times of Israel.