Pentru că obiectivul principal al acestei vizite a fost acela ca Macron să își convingă partenerii baltici să susțină nou propusul dialog francez cu Rusia. Deși extrem de elocventă și extrem de dinamică, imersiunea lui Macron în mica lume baltică, a celor trei țări care suferă și astăzi de traumele ocupației țariste sau sovietice, pare a fi eșuat în mare măsură în a obţine sprijinul celor trei guverne pentru inițiativa sa.
Recent, la Vilnius, alături de omologul său lituanian Gitanas Nausėda, președintele francez Emmanuel Macron și-a reafirmat ambiția de a continua cu un dialog strategic cu Rusia. „Fără naivitate și nici concesie”, a precizat acesta în mod clar. Câteva ore mai târziu, și-a reafirmat poziția în Riga. A reușit Macron să-și convingă gazdele blatice că un dialog strategic cu Rusia, condus de Franța, răspunde și preocupărilor lor de securitate? Incă nu știm.
În timpul vizitei sale, Macron s-a dus la baza militară din Rukla din Lituania, unde sunt în prezent detașați 300 de soldați francezi. Participarea franceză la această misiune de prezență sporită a NATO este dovada supremă - împreună cu poliția aeriană baltică - că Franța este implicată activ în securitatea flancului estic. De partea lor, statele baltice manifestă, de asemenea, interes pentru preocupările franceze de securitate din zona sudică. În timp ce Lituania și Letonia participă la misiunea de instruire militară a Uniunii Europene în Mali, Estonia este unul dintre puținele state membre europene implicate în Operațiunea Barkhane în Sahel. Sedimentarea relației franco-baltice este reală și de lungă durată și are relevanță pentru prezentul și viitor strategic al relațiilor cu regiunea.
Vizita lui Macron era așteptată mult timp. Ultima vizită prezidențială franceză în cele trei țări baltice a avut loc în urmă cu aproape două decenii, în 2001. Prezența lui Macron vine într-un moment deosebit de critic, pentru că, alături de problema relației dificile cu Rusia, statele baltice - cu Lituania în frunte - joacă roluri cheie în reacția Europei unite la criza din Belarus.
Actori de frontieră directă și cei mai apropiați, alături de Polonia, cu fosta Republică Sovietică, țările baltice reprezinta și o platformă de presiune europeană asupra întregului spațiu. Chiar înainte de sosirea sa în țările baltice, Macron a trimis un puternic semnal de sprijin pentru declarațiile balticilor, cerând plecarea liderul bielorus, care este acuzat că a falsificat alegerile din țara sa. În timpul vizitei sale, liderul francez s-a întâlnit, la Vilnius, cu Sviatlana Tsikhanouskaya, cea mai cunoscută reprezentantă a opoziției din Belarus. Și la aceasta întâlnire, Macron a afirmat în repetate rânduri poziția Franței ca fiind un actor activ în procesul de mediere condus de OSCE, proces care va implica desigur și Rusia.
Datorită insistenței sale pentru un dialog cu Rusia, Franța a atras multe critici din partea unor țări din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, declarațiile recente ale ministrului francez al apărării, Florence Parly - care a recunoscut că dialogul cu Rusia nu a produs „rezultate tangibile” - precum și otrăvirea lui Alexei Navalny, unul dintre opozanții cei mai cunoscuți ai lui Vladimir Putin, au creat o stare de speranță temperate că dorința Franței va fi mult mai temperată, cele mai optimiste țări est europene considerând chiar că Franța ar putea să-și reconsidere poziția în ceea ce privește discutia sa cu Kremlinul.
Totuși, ceea ce a spus Macron la Riga sau Vilnius a fost similar cu ceea ce s-a auzit de la el din august 2019 în alte capitale europene precum Varșovia. Franța, deci Europa, are nevoie de un dialog serios cu Moscova, care să fie aplicat, fără naivități sau prea multe compromisuri obținute în avans.
Ca atare, alături de țările baltice, și ceilalți europeni au aflat că poziția lui Macron nu s-a schimbat și poate fi rezumată în trei argumente. În primul rând, Macron vede acest dialog nu ca pe o opțiune de moment, ci ca pe o necesitate data de geografie pură, care stă la baza oricărei decizii eficiente de securitate colectivă europeană.
Potrivit președintelui francez, ultimii ani au dovedit că evitarea (chiar blocarea) dialogului cu Moscova nu a produs niciun rezultat. Pentru a construi o arhitectură europeană de securitate eficientă și capabilă să fie respectată este nevoie de dialogul cu Moscova. Iar crearea acestei „arhitecturi” duce la al doilea nivel al raționamentului lui Macron: scopul său de a consolida „autonomia” europeană în materie de securitate. Așa cum a susținut el la Riga, europenii trebuie să preia controlul deplin al relației lor cu Rusia, deoarece „acest lucru ne va permite să avem o relație mai stabilă și de protecție în timp”.
El a argumentat, de asemenea, despre reformatarea și înlocuirea tratatelor de dezarmare în care europenii trebuie să joace un rol central, deoarece este în joc propria lor securitate. Acest argument sigur va provoca frustrare atat la Londra cât și la Washington. În cele din urmă, Macron își propune să-i convingă pe partenerii din Europa Centrală și de Est că abordarea sa față de Rusia nu presupune ignorarea intereselor sau preocupărilor lor de securitate. După cum le-a spus gazdelor sale baltice, dialogul cu Kremlinul se face „în acest spirit de înțelegere reciprocă și transparență și de protecție a securității dumneavoastră”.
Așadar, în ciuda faptului că nu s-au înregistrat progrese semnificative în acest dialog timp de peste un an, Macron este hotărât să-și continue inițiativa sa privind Rusia. El vede confruntarea din Belarus și luptele actuale dintre Armenia și Azerbaidjan ca o reiterare a necesității dialogului cu Rusia. În fond, Franța a participat activ la așa-numitul grup Minsk conceput pentru a rezolva conflictul din Caucaz.
Nu trebuie uitat că, în ceea ce privește Parisul, ultimul lot de crize are loc în zone percepute în general ca parte a sferei de influență a Rusiei; se observă, de exemplu, că numele oficial francez pentru Belarus rămâne „Biélorussie”, vechea denumire sovietică. Ca atare, oficialii francezi consideră adesea angajamentul lor cu aceste țări doar prin mișcări prudente menite să evite orice gest care ar putea fi interpretat ca o provocare de către Rusia. Macron pare să perceapă aceste crize în curs de desfășurare din spațiul ex-sovietic ca ferestre de oportunitate pentru dialog cu Rusia.
De aceea, în timpul vizitei sale în țările baltice, Macron a apărut foarte încrezător în succesul său în explicarea politicilor sale, declarând că „ambiguitățile sau neînțelegerile sunt eliminate treptat”. Cu toate acestea, tocmai aceasta frază a sa a fost întâmpinată cu tăcerea politicoasă a gazdelor sale.
Comentariile ministrului lituanian de externe, Linas Linkevičius, au rezumat probabil opinia multor actori interesati din Europa Centrală și de Est: „Dialogul de dragul dialogului”, a spus el, „nu este ceea ce vrem să vedem, creează o impresie de normalitate în relațiile cu Rusia. ” Și aici se află una dintre cele mai semnificative neînțelegeri cu privire la inițiativa franceză. Franța consideră că europenii se pot angaja în domenii specifice de cooperare chiar și în timp ce Rusia continuă să promoveze poziții de forță în fostele state sovietice, pe cand țările din Europa Centrală și de Est consideră că o astfel de abordare încurajează doar Kremlinul să creadă că nu există consecințe pentru comportamentul său incorect.
În plus, neînțelegerile persistă în jurul încărcării de simbolistică istorică în astfel de chestiuni. În timpul călătoriei sale, Macron a arătat empatie deosebită, recunoscând că Franța nu a trăit „același secol XX” ca balticii, care au fost supuși ocupației sovietice.
Totuși, în același timp, Macron le-a spus gazdelor sale că trebuie să „înfrunte istoria și geografia lor”, un apel care are sens doar cu condiția ca Rusia să nu mai fie o putere revizionistă sau expansionistă. Iar acest lucru balticii nu îl vor crede niciodată din partea Rusiei.
O altă problemă istorică apare atunci când Macron încearcă să-și convingă partenerii că Franța este pe deplin angajată în apărarea și suveranitatea lor. Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est pur și simplu nu sunt convinse că Franța ar fi angajată serios în apărarea independenței lor, experiența lor de la sfârșitul anilor 1930 fiind încă vie în memoria colectivă a națiunilor ocupate ori de Germania nazistă ori de URSS, esticilor fiindu-le teamă că Franța ar putea fi tentată să negocieze împotriva intereselor lor cu Rusia.
Totuși, Macron continuă să urmărească exact aceste obiective, impunându-și mirajul conducerii franceze asupra diplomației Uniunii Europene. Realitatea este că Franța este din ce în ce mai izolată: față de scepticismul statelor baltice cu privire la dialogul lui Macron cu Rusia, ar trebui să se aștepte o atitudine similară din partea țărilor importante din Europa Centrală, precum Polonia și România, care au un parcurs clar de securitate asigurat aproape exclusiv de către SUA și materializat prin ani de demersuri concret construite pe teritoriile lor. Dinamismul Franței este admirabil. Dar este, de asemenea, frecvent stângaci.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, a vizitat Kievul la 21 martie, fiind prima dată când o delegație militară NATO a vizitat Kievul de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Bauer a ținut un discurs la Forumul de securitate de la Kiev, în care a declarat că vizita sa "este o dovadă a faptului că NATO și Ucraina sunt mai apropiate ca niciodată".
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.
Rusia a denunțat miercuri drept "furt și banditism" propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căreia 90% din veniturile provenite din activele rusești înghețate în UE ar trebui să fie direcționate către achiziția de arme destinate Ucrainei.
Se pare că Franța este pe punctul de a începe producția de noi focoase nucleare. Informațiile disponibile din surse deschise indică faptul că Franța deține în prezent 290 de focoase nucleare, asigurându-și astfel poziția a patra la nivel mondial, în urma unor țări precum Rusia [cu 5.889 de focoase], SUA [care posedă 5.244 de focoase] și China [cu 410 focoase]. Calendarul pentru crearea de noi arme nucleare este destul de lung, iar surse din industrie sugerează că cel mai devreme ar putea începe producția de noi arme în 2025, cu condiția ca autoritățile din domeniul securității nucleare să acorde aprobarea necesară.
Statele Unite au anunțat luni că Coreea de Nord a expediat cel puțin 10.000 de containere cu muniție militară către Rusia, în vederea sprijinirii războiului pe care aceasta îl duce în Ucraina. Jung Park, cel mai înalt oficial american care se ocupă de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) la Departamentul de Stat al SUA, a declarat luni pentru Vocea Americii (VOA) că au existat cel puțin 10 cazuri în care rachete nord-coreene au ajuns pe câmpul de luptă din Ucraina.
Pe 19 martie, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Valoarea sa este de 500 de milioane de euro (542,35 milioane de dolari). Informația a fost furnizată chiar de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferințe de presă în cadrul întâlnirii Ramstein, precizează publicația Tagesschau.
Statele Unite și lumea liberă nu vor renunța în a susținere Ucraina sa se apare împotriva agresiunii ruse. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în deschiderea celei de-a douăzecea reuniuni a Grupului de contact pentru asistență în domeniul securității, la baza aeriană Ramstein din Germania.
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În ziua în care Polonia a sărbătorit 25 de ani de apartenență la NATO, președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe președintele polonez Andrzej Duda și pe premierul Donald Tusk. Întâlnirea a avut loc pe fondul preocupărilor legate de viitoarea finanțare americană pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva unei invazii la scară largă din partea Moscovei. "Promisiunea Americii față de Polonia este de nezdruncinat", a declarat Biden reporterilor marți, înainte de întâlnire.
Vladimir Putin a afirmat că o incursiune în Rusia a unor grupări armate anti-Kremlin la 12 martie a fost "o încercare de a perturba" viitoarele alegeri prezidențiale din țară. Legiunea "Libertatea Rusiei", ''Batalionul Siberian'' și ''Corpul Voluntarilor Ruși'' ar fi trecut granița în regiunile rusești Belgorod și Kursk din Ucraina pe 12 martie pentru a desfășura operațiuni de luptă, care au continuat a doua zi. Unitățile au afirmat că au preluat sub control satul Tiotkino din regiunea Kursk.
SUA trebuie să investească masiv în apărare, în contextul provocărilor actuale în domeniul cibernetic, maritim, aerian și spațial, precum și al amenințărilor semnificative din partea Chinei și a Rusiei. Acest lucru a fost discutat în timpul unei audieri în Senatul SUA cu privire la strategia țării pe fondul provocărilor de securitate globală.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, 12 martie, la sediul MApN, cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, Michael Dickerson.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să viziteze Kievul pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniul securității între Ucraina și Franța în cadrul unui tratat semnat recent. Apelurile Franței pentru un sprijin internațional sporit pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești au atras atenția internațională, în special după ce președintele Macron a făcut aluzie la posibilitatea de a trimite trupe străine pe teritoriul ucrainean.
Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.
Rusia deține o gamă vastă de arme nucleare, de la rachete intercontinentale balistice aflate la sol în silozuri/mașini sau pe submarine, rachete de croazieră cu rază lungă pe bombardiere strategice, până la cele tactice de la sol sau cele de pe rachetele antiaeriene.
Emmanuel Macron a fost primul care a vorbit deschis despre ceea ce orice oficial din Europa ar trebui să înțeleagă: dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, va fi un război în Europa, este convins ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. Declarația președintelui francez Emmanuel Macron a declanșat o discuție care "va economisi mult timp pentru Europa". Această opinie a fost exprimată de ministrul ucrainean de externe într-un interviu acordat agenției lituaniene de presă Elta, citată de Delfi.
Pentru statele arabe, agresiunea militara rusa din Ucraina a adus atât provocări, cât și oportunități, spun experții. Iar pentru Washington, Londra și capitalele europene, provocarea este de a implica statele arabe influente în formularea răspunsurilor lor la provocările globale. Războiul a accelerat clivajul Est-Vest, obligându-i pe membrii Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) să caute un "echilibru delicat" în timp ce manevrează între numeroasele centre de influență din lumea multipolară de astăzi, scrie Giorgio Cafiero, CEO al Gulf State Analytics.
Statele Unite au început să se "pregătească riguros" la sfârșitul anului 2022 pentru un eventual atac nuclear pe care Rusia l-ar putea efectua asupra Ucrainei, care ar fi primul atac nuclear în cadrul unui război de când Statele Unite au lansat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, în urmă cu aproape optzeci de ani, potrivit CNN, care citează oficiali de rang înalt ai administrației Biden.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punc de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Prim-miniștrii și președinții țărilor Uniunii Europene au convenit, la primele ore ale zilei de joi, să accepte noi sancțiuni împotriva Iranului, după atacul masiv din weekend, efectuat asupra Israelului.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
New Strategy Center (NSC) a prezentat în această săptămână în SUA, la Washington, studiul „The Battle for the Black Sea is not over”, realizat împreună cu Hudson Institute.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Potrivit unor surse rusești, Forțele Armate ale Ucrainei au început să folosească baloane meteorologice pentru executarea unor atacuri în adâncimea teritoriului Federației Ruse. În ultimele două zile, mai multe astfel de obiecte zburătoare au fost interceptate în diverse regiuni rusești.
O uzină aflată în regiunea rusă Tatarstan, care construiește bombardiere pentru Forțele Aeriene Ruse, a fost atacată de drone ucrainene în dimineața zilei de 17 aprilie, a confirmat Direcția Principală de Informații (HUR/GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării .
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
Potrivit presei din Azerbaidjan, Rusia a început să-și retragă contingentul de menținere a păcii de pe teritoriul Nagorno-Karabah. Primele coloane de vehicule blindate rusești au părăsit deja regiunea.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Niciodată nu a fost atât de complicat”. Neglijența Occidentului este catastrofală și amenință cu înfrângerea armatei ucrainene - avertizează generalul Waldemar Skrzypczak.
Consilierul pe probleme de securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat astăzi că Departamentul Apărării, împreună cu Comandamentul Central al SUA, continuă să sporească gradul de pregătire și de integrare a sistemelor de apărare aeriană și de avertizare timpurie în Orientul Mijlociu, pentru a reduce eficiența utilizării rachetelor și dronelor iraniene în cazul efectuării unor noi atacuri.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
Răspunsul la o posibilă acţiune israeliană împotriva Iranului va fi „mai rapid şi mai puternic”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Republicii Islamice, Ali Bagheri Kani.
Marți, 16 aprilie, la Moscova a izbucnit un incendiu la uzina militară Avangard, care produce rachete pentru complexele S-300 și S-400. Incidentul vine la câteva zeci de ore după ce o stație radar rusească în valoare de 100 de milioane de dolari a fost lovită de șapte drone aeriene kamikaze.
Revenirea are loc și la doar două zile după atacul iranian eșuat asupra Israelului.
