CONTEXTUL VIZITEI FRATELUI MAI MARE
Agenda discuțiilor chino-nord coreene este oarecum cunoscută: evoluția negocierilor dintre Coreea de Nord și SUA, privind denuclearizarea peninsulei Coreea; stadiul relațiilor dintre cele două Corei; cooperarea economică dintre Beijing și Phenian.
Situația actuală a Coreii de Nord, sub conducerea autoritară a tânărului Kim Jong Un, poate fi descrisă schematic astfel: nivelul de trai al populației s-a îmbunătățit, Coreea de Nord nemaifiind o țară în care se moare de foame; Coreea de Nord are capacitatea să lovească orice punct din SUA cu arma nucleară, rănindu-o grav dar fără a putea spera, desigur, la câștigarea cursei nucleare cu America; Kim Jong Un este doritor să clădească o relație bilaterală specială cu SUA trumpiană, precum și să normalizeze prin negocieri directe raporturile dintre cele două Corei; după toate probabilitățile, Președintele nord corean are în vedere și adoptarea unor reforme economice care să conducă spre un sistem economic similar celui chinez; deși și-a consolidat bazele puterii pe plan intern (în condițiile unei competiții strânse dintre armată și partidul unic), actuala conducere a Coreii de Nord are nevoie de o susținere externă care să calmeze neliniștile structurilor tradiționale de putere nord-coreene provocate de incertitudinile politice și economice ale unui viitor așezat sub semnul schimbării.
Iată fundalul pe care urmează a se desfășura vizita Președintelui chinez la Phenian, remarcabil fiind și faptul că ea este prima de acest fel după o pauză de cincisprezece ani, în condițiile în care Președintele Kim Jong Un a mers de mai multe la Beijing în acest interval.
Deplasarea liderului marelui său vecin, o putere globală emergentă, la Phenian, nu poate decât să mărească prestigiul Președintelui nord-corean. Ea este, însă, departe de a fi un act de favoare din partea omologului chinez, acesta având el însuși un punct important de marcat prin prezența în capitala Coreii de Nord. Președintele Xi Jimping dorește, fără îndoială, să reafirme poziția privilegiată, în primul rând de geografie, dar și de proximități culturale, a Chinei în relația cu Peninsula Coreea, în general, și cu Coreea de Nord, în special, aceasta din urmă intrând în sfera de siguranță strategică chineză.
Denuclearizarea Coreii este importantă și pentru China, dar mai important pentru Beijing este ca americanii să nu ridice sau să nu creadă că pot ridica steagul la Phenian. După cum nici americanii nu doresc să audă vorbindu-se chinezește la Seul; ceea ce nu ar fi deloc nici pe placul Japoniei.
DENUCLEARIZARE CONTRA DEZVOLTARE ȘI NORMALIZARE CONTRA REFORMĂ
Kim Jong Un, adesea caricaturizat pentru a împiedica o analiză obiectivă a politicii nord-coreene, nu dezvoltă capacitățile nucleare ale țării sale întrucât ar urmări să intre într-un război cu marii deținători de arme de distrugere în masă. Cel mai probabil el vrea să obțină, prin șantaj nuclear, accesul la mijloacele dezvotării naționale proprii și totodată permisiunea de a face din țara sa mai mult decât o piață de desfacere și o zonă tampon, fără posibilitatea unei politici proprii, între puterile regionale și globale.
În mentalitatea noastră s-a înrădăcinat ideea că arma nucleară este destinată bogaților. Așa cum îmi spunea, însă, în 1997, primul ministru indian, negocierile în lumea de azi și dreptul la dezvoltare nu se pot câștiga decât cu bani sau cu bomba atomică. Cine nu îi are pe cei dintâi, trebuie să se doteze cu cea din urmă. Armele de distrugere în masă (nu doar cea nucleară) au ajuns, deci, armele săracului.
Dacă SUA nu înțelege asta, tot efortul denuclearizării Coreii este în van. Denuclearizarea va avea loc numai după ce se produce dezvoltarea. Iar pentru dezvoltare trebuie ridicate sancțiunile împotriva Coreii de Nord. Oricât de mult s-ar opune John Bolton și Mike Pompeo, complexul militar-industrial și dinastiile politice americane.
Ca om de afaceri, Președintele Trump, foarte probabil a sesizat acest algoritm. De aceea nu a făcut nici prea mare caz de ratarea înțelegerii la ultima sa întâlnire cu omologul nord-corean. O ratare de care se fac vinovați consilierul său pentru securitate națională și secretarul său de stat, înainte pomeniți.
Întrebarea pe care mulți și-o pun la Washington este ce garanții poate da Phenianul că se va dezarma după ce dezvoltarea sa îi va aduce un nivel de securitate socială, economică și militară rezonabil? În mod direct nici una. Garanțiile decurg din reformele interne, precum și din implicarea unor puteri învecinate în apărarea arhitecturii de securitate regională care se va conveni.
Cea mai bună asigurare pentru transformarea comportamentului extern al Coreii de Nord este transformarea sa internă. Cu mențiunea încurajatoare că experiența unor tranziții similare în Europa și Asia a dovedit că schimbarea sistemului economic impune, mai devreme sau mai târziu, schimbarea sistemului politic.
Coreea de Nord nu poate concepe, nu poate accepta și nu poate aplica un alt program de reforme decât cel chinezesc. De altfel, nici nu are nevoie de altceva.
Cu siguranță China este gata și chiar interesată să ajute. Ceea ce nu ar dori, însă, este să pățească ceea ce a pățit Rusia după armistițiul din Războiul Rece. Respectiv să se vadă „vinovată" pentru a avea frontierele atât de aproape de bazele militare americane (sic!).
Probabil că Președintele Xi îi va fi explicat Președintelui Kim acest lucru, astfel încât cel din urmă să transmită la rându-i regula jocului atât interlocutorului său american cât și celui sud-corean.
CÂND IUBITORII DE PACE PREFERĂ RĂZBOIUL
Aparent, toată lumea vrea pacea în Peninsula Coreea. Pacea va schimba însă status quo-ul. Pacea în acea regiune, asemenea „destinderii" în Europa anilor 1975-1985, va conduce la dezideologizarea relațiilor inter-coreene făcând inevitabilă reunificarea. Or, o Coree reunificată va tinde să iasă de sub tutela americană și respectiv chineză, tot așa cum Germania reunificată a ieșit de sub tutela americană și respectiv rusă, cu consecința tensionării relațiilor dintre actorii politici regionali și a stresării arhitecturii de securitate regionale.
Deosebirea este că, dacă Germania reunificată a devenit ea însăși un jucător la masa celor mari, Coreea reunificată va rămâne un actor secundar pe o scenă pe care se vor întâlni SUA, China, Rusia și, de ce nu, Japonia. Fi-va ea o forță suficient de mare spre a rezista seducției sau amenințării tuturor acestor mega puteri?
Cert este că fără o prezență americană în sud și o influență strategică chineză în nord, fiecare din cele două Corei va fi prea slabă spre a face față sfidărilor geopolitice cu care fără îndoială se vor confrunta. Ce este de făcut atunci? Este războiul mai mult sau mai puțin rece coreean singura soluție (sic!)? Cu riscul nuclearizării în continuare a Coreii de Nord și a încingerii crizei coreene înghețate de aproape șaptezeci de ani? Ceea ce nu va putea lăsa în afară puterile globale.
Soluția geopolitică apare a fi cea a unui fel de confederație a două state alcătuind o singură națiune cu două sisteme politice, oarecum după modelul chinez „un stat-două sisteme". Pentru ca aceasta să fie stația terminus a unui parcurs în care să se plece de la dezvoltare și reformă, trecându-se prin denuclearizare, astfel încât toate întrebările formulate anterior să își primească un răspuns rezonabil, este nevoie de o înțelegere fermă, îndrăzneață și cuprinzătoare între SUA și China. De aceasta va depinde în mare măsură modelul securității din Oceanul Pacific și, posibil, din întreaga lume.
Vizita președintelui Xi Jimping la Phenian poate fi un semn că Beijingul se angajează pe un asemenea drum. Este esențial ca și SUA să vină la întâlnire, dezlegând totodată mâinile Coreii de Sud, antrenând în aceeași direcție Japonia, dar mai ales înțelegând că viitoarea ordine regională și mondială se poate clădi numai împreună cu China, iar nu împotriva ei.
Cu câțiva ani în urmă, într-un moment de acutizare a crizei coreene, am avut prilejul să împărtășesc asemenea idei atât cu interlocutori chinezi cât și americani. Din păcate astăzi, pe când parteneriatul strategic româno-american a fost complet castrat iar cooperarea strategică româo-chineză a ajuns a fi doar o hologramă, diplomația română nu mai are vreo posibilitate evidentă de a juca un rol în această ecuație. Păcat! Mare păcat!! Poate, totuși, ne trezim.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
