Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în mod public candidatura la șefia NATO. El a precizat într-un discurs public că „își asumă candidatura în numele României” la funcția de secretar general al NATO.
Pentru stabilirea datei Zilei NATO în România s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român, la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004).
Un eveniment de referinţă pentru societatea românească, din perspectiva statutului României de aliat NATO şi a semnificaţiilor asociate acestui moment, Ziua NATO reprezintă o sărbătoare publică dedicată democraţiei şi spiritului european şi euro-atlantic.
Aceasta este marcată printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile unde sunt unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane şi expoziţii.
La summitul de la Washington, din aprilie 1999, NATO şi-a reafirmat angajamentul de a invita state din centrul şi estul Europei să adere la organizaţie. Alianţa a prezentat documentul intitulat "Membership Action Plan", mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.
Eforturile comune ale factorilor decizionali din România, de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO şi demersurile diplomaţiei române, au contribuit la adoptarea deciziei din noiembrie 2002, de la Praga, a liderilor statelor membre de extindere a organizaţiei. Oficiali ai Alianţei au punctat eforturile României în spectrul asigurării stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni desfăşurate sub egida Alianţei.
După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. De asemenea, România a oferit Alianţei Nord-Atlantice acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru.
La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a adoptat Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, la summitul din capitala Cehiei, cu şapte state din Centrul şi Sud-Estul Europei.
Summitul NATO de la Praga, desfăşurat la 21-22 noiembrie 2002, a reprezentat unul din momentele cele mai importante, în evoluţia organizaţiei şi cel mai amplu val de extindere, prin invitarea a şapte state să adere: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.
Participarea Armatei Române la operaţiuni de menţinerea păcii şi de stabilizare în zone de conflict din Balcani şi Afganistan, precum şi angajamentul ferm de participare în coaliţia împotriva terorismului au constituit argumente semnificative pentru invitarea României să adere la NATO.
Potrivit Agerpres, la 1 martie 2004, preşedintele Ion Iliescu a promulgat Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeaşi dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părţilor la Tratat, invitaţia de aderare a României la Alianţă. La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I.
Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care, după ce a fost semnat de preşedintele Ion Iliescu, a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Summitul NATO desfăşurat la Bucureşti în perioada 2-4 aprilie 2008 a fost cel mai important eveniment de politică externă organizat de România după 1990. Extinderea Alianţei Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a reuniunii de la Bucureşti, prin prisma temelor abordate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Una dintre temele delicate supuse dezbaterii a vizat diferendul dintre Grecia şi Macedonia privind numele oficial al statului macedonean.
Delegaţia greacă s-a opus aderării statului macedonean la Alianţă, rămânând totuşi ca invitaţia să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei. Croaţia şi Albania au aderat la NATO la 1 aprilie 2009. Muntenegru a devenit membru al Alianţei la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord este cel mai recent stat membru al organizaţiei, din 27 martie 2020. NATO cuprinde în prezent 30 de state membre, conform MAE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în mod public candidatura la șefia NATO. El a precizat într-un discurs public că „își asumă candidatura în numele României” la funcția de secretar general al NATO.
Palatul Elysee a respins sugestiile că vizita ar fi amânată din motive de securitate.
Până și frații cehi s-au săturat de limbajul și acțiunile pe subiectul războiului din Ucraina, care vin dinspre Robert Fico (Fitso), un pro-rus - dar, se pare, mai degrabă un anti-ucrainean - convins.
Președintele polonez Andrzej Duda a făcut propunerea în timpul vizitei sale în Statele Unite. Membrii NATO ar urma să aloce 3% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare, a spus el astăzi, relatează Reuters.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a ținut să marcheze într-un mod mai special momentul împlinirii a 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.
Ucraina ar putea primi, în această vară, doar câteva avioane de luptă F-16 din cele 45 promise de aliați.
Azi a avut loc ceremonia istorică de ridicare a drapelului Suediei la sediul NATO. Suedia este cel de-al 32-lea stat al celei mai puternice alianțe militare defensive din istorie.
Armata nu va deveni obligatorie. O spune direct Angel Tîlvăr, ministrul Apărării.
Pe fondul informațiilor despre un atac iminent al extremiștilor la Moscova, Ambasada SUA în Federația Rusă a emis joi un avertisment adresat cetățenilor săi pentru a evita aglomerația în capitala Rusiei în următoarele două zile.
Din ce în ce mai puțini ruși vor să-l urmărească pe Vladimir Putin la televizor, relatează presa independentă rusă. Ultimul discurs al președintelui din februarie a fost urmărit de două ori mai puțini oameni decât anul trecut.
Funcția de ambasador în MArea Britanie era neocupată de peste jumătate de an. După demisia ministrului apărării Oleksi Reznikov, au existat informații că acesta ar putea conduce Ambasada Ucrainei în Marea Britanie, dar lucrurile nu s-au concretizat.
Atât Sudanul, cât și Iranul au respins cu fermitate afirmațiile recente conform cărora Teheranul ar fi căutat să stabilească o bază navală pe coasta sudaneză a Mării Roșii în schimbul furnizării de arme și drone.
Președintele american Joe Biden a rostit tradiționalul discurs privind starea Uniunii în fața Congresului SUA vineri dimineață. La începutul mesajului, el a cerut sprijin pentru Ucraina. Odată ce are armele de care are nevoie, îl poate opri pe Putin, a declarat el. Potrivit acestuia, Statele Unite nu se pot retrage și expune întreaga Europă la o lovitură.
Suedia a devenit oficial cel de-al 32-lea stat membru al NATO, un moment de referință pentru această țară neutră din punct de vedere istoric și pentru alianța militară occidentală. Procesul de ratificare de la Stockholm a fost în cele din urmă finalizat joi la Washington, Suedia și Ungaria - ultima țară care a ratificat aderarea Suediei - prezentând documentele necesare după un proces îndelungat care a durat aproape doi ani.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a obținut, joi, sprijinul Partidul Popular European de centru-dreapta, pentru a conduce puternicul executiv al blocului european pentru încă cinci ani.
Ministrul de externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, a declarat că țara sa nu mai are nevoie de grăniceri ruși pe aeroportul din Erevan, potrivit Agerpres, care citează agențiile TASS și Reuters.
Karl Nehammer, cancelarul Austriei, în cadrul Congresului PPE organizat de PNL la București, a ținut un discurs în fața membrilor celui mai mare partid european din Uniunea Europeană.
Federația Rusă e hotărâtă să nu lase Republica Moldova să-i scape și pentru asta regimul de la Kremlin va apela la toate mijloacele de război hibrid.
Forțe ucrainene din cadrul structurii de informații a aratei Ucrainei (HUR) luptă de partea guvernului sudanez împotriva Forțelor de Sprijin Rapid (RSF) antrenate și echipate de ruși, a informat miercuri Wall Street Journal.
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un proces la care Putin nu s-a așteptat la momentul invadării Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Președintele Klaus Iohannis se va întâlni joi cu cancelarul federal al Republicii Austria, Karl Nehammer, conform anunțului făcut de Administrația Prezidențială.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 06.03.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip Su-30 ar fi împiedicat încălcarea frontierei de stat a Federației Ruse de către o aeronavă de cercetare radioelectronică RC-135 și două avioane de vânătoare multirol de tip Typhoon aparținând Forțelor Aeriene ale Marii Britanii, aflate deasupra apelor Mării Negre.
Președintele PNL Nicolae Ciucă a subliniat în cadrul discursului său de la Congresul Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, că „Europa are nevoie de R. Moldova și Ucraina și vă suntem alături” și a subliniat pericolul destabilizării UE în contextul războiului hibrid pe care Rusia îl poartă.
Manfred Weber a transmis un mesaj alegătorilor din România, cu ocazia congresului Partidului Popular European. Președintele PPE a făcut o referire la pericolul partidelor populiste și extremiste din Europa, făcând apel la europeni să aleagă rațional în iunie.
Haley renunță la cursa prezidențială, după victoria zdrobitoare a lui Trump în ”Super Marțea” alegerilor primare care stabilesc candidatul fiecărui partid pentru cursa prezidențială.
Demisiile membrilor Forței de Securitate din Kosovo (FSK) au înregistrat o creștere în ultimii doi ani, comparativ cu 2021. Doar anul trecut, conform datelor de la Ministerul Apărării al Kosovo, a fost aprobată plecarea a 134 de militari.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află în aceste zile la Bucureşti pentru a participa la Congresul Partidului Popularilor Europeni. Ea este candidatul unic pentru a conduce lista Popularilor Europeni la alegerile din iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Executivului comunitar.
Experții militari ruși se tem că Rusia ar putea deveni ținta unui atac global major.
În urmă cu puțin timp, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, aflată la București, și-a luat angajamentul ca România să adere la Schengen în timpul mandatului ei. Declarația e o reiterare a poziției înaltului oficial european.
Trump intră în următoarea fază a campaniei cu un avans insurmontabil de 893 de delegați, față de cei 66 a lui Nikki Haley.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Pe 27 martie 2024, Brazilia a găzduit ceremonia de lansare a submarinului Toneloro, construit pe plan local, al treilea pentru Marina braziliană, fabricat în cadrul proiectului francez ''Scorpene''. La eveniment a participat președintele Frantei, Emmanuel Macron, care, în discursul său, a prezentat mai multe domenii oportune în care ar dori să coopereze cu Brazilia. Unul dintre aceste domenii este industria aerospațială, iar Macron a oferit Braziliei cooperare în ceea ce privește construirea avioanele Rafale, precizează portalul francez Opex360.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 28.03.2024, că un detașament de nave de luptă aparținând Flotei din Oceanul Pacific, format din crucișătorul purtător de rachete Varyag și fregata Mareșal Shaposhnikov, a traversat Strâmtoarea Bab-el-Mandeb și a intrat în Marea Roșie.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia va lansa o nouă ofensivă undeva în perioada mai - iunie.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Serviciile speciale americane au oferit Rusiei doar o parte din informațiile pe care le dețineau despre amenințarea unui atac terorist în centrul comercial Crocus, relatează The New York Times.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Republica Cehă și Germania poartă discuții oficiale privind achiziționarea celei mai recente variante de tancuri germane - Leopard 2A8. Această informaţie a devenit publică în timpul unei adunări a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ceh. Potrivit documentelor oficiale ale comisiei, dialogul se concentrează asupra a 76 de tancuri Leopard 2A8. Parlamentarii cehi au afirmat că discuțiile au evoluat considerabil, ceea ce i-a determinat să anticipeze ''sosirea triumfală'' a tancurilor germane în Republica Cehă între 2027 și 2030.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
O echipă de cercetători, condusă de apreciatul DLR Aerospace Center din Germania, face progrese semnificative în crearea unei generații avansate de avioane de luptă.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.
Fostul lider al organizației teroriste palestiniene Hamas, Khalid Mashal, a anunțat că ostaticii israelieni deținuți de acest grup din octombrie 2023 nu vor fi eliberați până când Israelul nu va retrage trupele din Fâșia Gaza, a informat miercuri Times of Israel.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.